Biserica în care nu au voie femeile. Mănăstirea Frăsinei, locul unde loveşte blestemul Sfântului Calinic
0
Biserica în care nu au voie femeile este Manastirea Frăsinei, din comuna Muereasca, judeţul Valcea. Ridicată în urmă cu aproape două secole, Mânăstirea Frăsinei este singurul asezământ din ţară cu un regim strict, asemănător celui de pe Muntele Athos, unde femeile nu au voie să se roage, iar călugării nu au dezlegare la carne.
Biserica în care nu au voie femeile: blestemul Sfântului Calinic
Frăsinei este locul mistic în care şi cei mai îndrăzneţi pelerini păşesc cu sfială, căci blestemul Sfântului Calinic este considerat de credincioşi mai mult decât o poveste născocită de mintea unui mirean plictisit.
Istoria Mânăstirii Frăsinei începe în anul 1710, când doi călugări au construit un schit între mijlocul pădurii din Muereasca. 150 de ani mai târziu, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, a dat ordin să se construiască o biserică nou, impunătoare, şi câteva chilii pentru călugării ce aveau să slujească aici.
La scurt timp de la ridicarea aşezământului monahal, Sfântul Calinic a interzis intrarea femeilor în Mânăstirea Frăsinei. Astfel s-a născut legenda acestui lăcaş de cult, cunoscut pentru mulţi drept biserica în care nu au voie femei.
„Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ianuarie 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic.
Pe seama acestui legământ a apărut şi o legendă care spune că episcopul Râmnicului ar fi dat avatonul după ce, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.
Drumul care duce spre „Biserica în care nu au voie femeile” - Manastirea Frăsinei FOTO Panoramio / Gabriel Avramovici
De la biserica în care nu au voie femei la blesteme şi exorcizări
De-a lungul timpului, pe seama legământului lui Calinic au apărut şi cateva legende, iar oamenii locului povestesc că mai multe femei au murit pentru că au ignorat blestemul şi au urcat la mânăstirea din deal. Localnicii susţin că printre cele care şi-au pierdut viaţa se numără şi o fată de 16 ani care, profitând de neatenţia tatălui ei, şofer pe camion, a călcat pe pământul sfânt, deşi fusese avertizată de existenţa legământului.
Pe drumul de întoarcere, camionul în care se afla fata s-a răsturnat. Oamenii povestesc că adolescenta a murit strivită de buşteni, în timp ce tatăl şi fratele ei au scăpat ca prin minune, alimentând misterul bisericii în care nu au voie femei.
O altă legenda o are ca protagonistă pe o tânără frumoasă şi bogată, care ar fi intrat în mânăstire îmbrăcată în straie bărbăteşti. Fata şi-ar fi găsit sfârşitul într-o prăpastie de pe marginea drumului, în timp ce se întorcea acasă.
După 1989, Mânăstirea Frăsinei a devenit cunoscută nu doar ca biserica în care nu au voie femei, ci şi ca locul unde preoţii fac slujbe de dezlegare sau exorcizare, foarte mulţi dintre credincioşii care au trecut pragul aşezământului monahal fiind martorii unor episoade greu de descris.
„Biserica în care nu au voie femeile”: Manastirea Frăsinei, Bisericuţa de Jos Foto arhiram.ro
Biserica în care nu au voie femei: Mama surorilor Gabor şi blestemul lui Calinic
Despre blestemul lui Calinic de la Cernica şi biserica în care nu au voie femei s-a vorbit din nou la moartea Veronicăi Bulai, mama Monicăi Gabor. În august 2013, Veronica Bulai şi un grup de pelerini din Bacău s-au cazat la doi kilometri distanţă de lăcaşul sfânt, în chiliile construite la “Bisericuţa de Jos”. Localnicii cred că blestemul lui Calinic s-ar fi abătut asupra mamei surorilor Gabor, pentru că femeia ar fi urcat noaptea la mânăstirea de bărbaţi. La scurt timp după vizita la Frăsinei, Veronica Bulai a murit aproape de intrarea în Peştera Polovragi, din judeţul Gorj, după ce un bolovan de şapte kilograme, desprins de pe versant, i-a căzut în cap. Autorităţile locale au admis că versanţii nu au fost protejaţi cu plasă de sârmă, dar au povestit şi că tragicul incident a fost singurul înregistrat în zonă în aproape două decenii.
Un an mai târziu, în august 2014, o altă moarte suspectă făcea să se vorbească despre Mânăstirea Frăsinei. Un bărbat din comuna Vlădeşti, care a mers să se roage la Muereasca, şi-a găsit sfârşitul în albia pârâului din apropierea lăcaşului sfânt.
Vâlceanul a dispărut din curtea mânăstirii de Sfânta Maria şi a fost găsit mort după cinci zile de căutări, într-un loc pe unde căutătorii au trecut de mai multe ori. Cei care l-au găsit au povestit că bărbatul zăcea dezbrăcat în poziţie de rugăciune, în albia pârâului Muereasca.
Se încarcă comentariile...
