FOTO Bucuria unor copii săraci care au fost pentru prima dată la cinema. Un înger păzitor a „adoptat“ şase micuţi din Ploieşti

Cu ochii măriţi şi incapabili să povestească ceea ce tocmai văzuseră. Aşa arătau patru copii din Ploieşti după ce văzut pentru prima dată un film la cinema. În numai două luni, campania demarată de o tânără din oraş a schimbat total destinul unei familii, dar mai ales a şase copii  desculţi şi flămânzi

Luni după-amiază, dintr-un cinema din centrul Ploieştiului au ieşit patru copii obişnuiţi. Sunt la fel de blonzi, îmbrăcaţi frumos şi călduros, de iarnă, iar singurul lucru care îi diferenţiază de restul copiilor care ies din sală de mâna părinţilor este că în ochii lor albaştri încă străluceşte basmul de pe ecran, primul film pe care l-au văzut la cinema vreodată.

Experienţa i-a lăsat fără cuvinte şi abia pot spune două-trei lucruri despre povestea pe care au trăit-o în sală. Gabriel, un puşti de 9 ani, a reţinut că un personaj al basmului animat făcea bani muncind, spărgând gheaţă, un lucru ce l-a marcat pentru că, până în urmă cu două luni, singurul mod în care ştia că familia lui poate face rost de bani este alocaţia, cerşitul şi, uneori, salariul ridicol al părinţilor.

Pentru ei, însă, viaţa de acum două luni şi cea de acum este la fel de diferită ca viaţa reală şi filmul de la cinematograf. În ultimele două luni, destinul lor şi al părinţilor s-a schimbat radical, iar speranţa şi nu foamea este cea care a început să le sclipească în ochi. O mână întinsă la timp, căreia i s-a alăturat rapid foarte multe au putut face posibil un miracol de neimaginat în octombrie.

Zeci de oameni care au schimbat destine

Un octombrie pe final, în care pe strada Carpenului din Ploieşti, un băieţel desculţ, Gabriel, îi atrage atenţia unei tinere care lucrează în apropiere, Amelia Voicu. Impresionată de întrebarea acestuia, „Când ne mai vedem?“ şi aflând că mai are cinci fraţi, Amelia demarează o campanie pe Facebook prin care îşi propune să strângă hăinuţe şi alimente pentru familia săracă. Apelul ajunge şi la „Adevărul Ploieşti“, iar un reportaj în ghetoul în care trăieşte familia, în condiţii de sărăcie extremă, a adunat zeci de reacţii de la cititori. Unii i-au blamat pe cei mici pentru că cerşesc în oraş, alţii, mai mulţi, şi fără prea multe întrebări, uneori cu vocile în lacrimi, au luat legătura cu Amelia Voicu şi redacţia Adevărul Ploieşti şi au întrebat unde pot trimite pachete pentru copii.

Ceea ce s-a întâmplat în cele două luni scurse de atunci a făcut ca în ochii celor şase copii să licărească acum speranţa şi normalitatea. Zeci de oameni care au vrut să rămână anonimi, din România, Europa şi America au trimis foarte multe pachete şi bani. Li s-au alăturat şi colegi inimoşi de la alte ziare, bloguri şi televiziuni locale, dar şi fosta atletă Monica Iagăr sau fotbalistul Petrolului, Walter Fernandez Balufo, iar în scurt timp, destinul familiei s-a schimbat radical.

Pentru prima dată. Moş Crăciun, un brad şi un film

Într-o discreţie totală a binefăcătorilor, camera prăpădită în care trăiau cele opt suflete are acum un pat nou, cu lenjerii şi pilote călduroase, un frigider şi mochetă pe cimentul care le îngheţa sufletele. În casa lor miroase a detergent şi soluţii de curăţenie, au săpun şi pastă de dinţi. Copiii, o fetiţă de 13 ani, Andreea, un băiat de 11 ani, Alexandru, doi gemeni de 9 ani, Gabriel şi Georgiana, dar şi o fetiţă de 4 ani, Beatrice şi una de doi ani şi jumătate, Ştefania au haine, jucării, dulciuri, dar, mai ales, mâncare în fiecare zi.

Anul acesta, pentru prima dată în viaţa lor, au avut un pom de Crăciun, Moşul a venit la ei încărcat de daruri şi au fost şi la cinema.

Au început să meargă la şcoală, nu mai cerşesc, iar cei doi părinţi au fost ajutaţi să se angajeze la un hipermarket din Ploieşti. Pe 6 ianuarie vor lua primul salariu, iar starea lor de spirit s-a schimbat total. Sunt mai optimişti şi au primit cu multă bucurie noua şansă. Chiar şi autorităţile au ajuns în cămăruţa familiei şi le-au promis o locuinţă socială, poate de anul viitor, mai ales că cele opt suflete pot fi evacuate oricând din casa dărăpănată unde şi-au improvizat adăpost.

Un înger pentru şase îngeri

Luni după amiază, pe cei patru copii mai mărişori ai familiei i-a însoţit la cinema Amelia. Ca aproape în fiecare zi din cele două luni care au trecut de la întâlnirea tinerei cu Gabriel, Amelia face eforturi uneori supraomeneşti de a-i ajuta, de a-i sfătui şi de a-i reînvăţa să devină oameni obişnuiţi. Din timpul ei liber, foarte puţin, îl găseşte pe cel care a devenit „al copiilor“, să le cumpere alimente şi toate cele necesare din banii trimişi de oameni de bine din toată ţara, de a le urmări frecvenţa la şcoală şi a-i motiva cu teme suplimentare pentru mici răsfăţuri dulci sau la un film.

În numai două luni, în cămăruţa ponosită din ghetoul de pe strada Carpenului din Ploieşti, bunătatea şi speranţa au făcut ca rolurile se se inverseze. Cei şase îngeri blonzi şi flămânzi, care se jucau în octombrie cu un borcan plin de frunze, muşcând cu toţii dintr-un salam, şi-au găsit în Amelia îngerul păzitor, un om ca toţi ceilalţi, dar care mai are puterea de a crede în nişte copii care au privit-o cu seninătate şi speranţă.

Pe aceeaşi temă

FOTO Sărăcia a luat chip de îngeri desculţi şi flămânzi, la Ploieşti

Zeci de români din ţară şi din străinătate vor să-i ajute pe cei şase copii săraci din Ploieşti. Campanie de donaţii pentru cei mici