Primarul Pendiuc, creatorul Experimentului ”Beton peste Piteşti”
0
După ce între 1949 şi 1951 a fost Experimentul Piteşti, în 2014 primarul Tudor Pendiuc a făcut Experimentul ”Beton peste Piteşti”. Şi asta prin intermediul unui proiect finanţat de U.E. prin care în Piteşti au dispărut 9,6 hectare de spaţii verzi, în schimbul lor apărând zeci de milioane de pavele.
Deşi în campania electorală din 2012, ca şi în alte campanii, Tudor Pendiuc a spus că vrea mult mai multe spaţii verzi în Piteşti, în realitate nu şi-a respectat promisiunea şi a făcut din Piteşti un oraş beton numai la propriu, nu şi la figurat din păcate.
Proiectul de reabilitare urbană a Piteştiului, început şi iniţiat de Pendiuc, a ajuns să fie în realitate un proiect de măcelărire urbană a Piteştiului, un proiect prin care – pe banii Uniunii Europene (aproape 17 milioane de euro) - au dispărut 9,6 hectare de spaţii verzi din municipiu şi numeroşi copaci sănătoşi au fost tăiaţi, stârnind foarte multe proteste şi critici în Piteşti. În schimbul spaţiilor verzi distruse, Piteştiul a fost umplut de zeci de milioane de pavele. Piteştiul a ajuns astfel un oraş beton doar la propriu, nu şi la figurat.
Peste 120.000 de euro cheltuiţi de la U.E. pe lemn de stejar la pubele şi becuri sub bănci
De altfel, tot proiectul, aprobat în masă de Consiliul Local Piteşti, este plin de nereguli şi aberaţii, cum ar fi şi aceea că peste 120.000 de euro vechi cheltuiţi din fonduri europene ca să se pună lemn de stejar la pubelele de gunoi şi becuri sub bănci. Iar milioanele de dale aşa-zis înierbate (iarba verde de-abia creşte) puse în parcări sunt un pericol pentru oameni. Din cauză că sunt adânci, riscul de a îţi rupe piciorul apare la orice pas. Tot dale ”înierbate” şi inutile au fost puse printre blocuri şi pentru nişte amfiteatre gândite ca locuri de joacă, dar care în realitate sunt pericole reale pentru copii, şi tot din cauza dalelor adânci.
Proiectul de regenerare urbană a Piteştiului a început din prima cu nereguli. Mai precis, cu consultarea publică din 29 iulie 2009. O consultare care numai publică nu a fost, ci în fapt un simulacru de consultare. Dintre cele 256 de persoane prezente atunci la dezbatere doar şapte au fost de la asociaţiile de proprietari. Infim, în condiţiile în care în Piteşti sunt peste 300 de asociaţii de proprietari şi aproape 1.100 de blocuri. Ceilalţi participanţi la consultarea publică au fost în procent covârşitor fie angajaţi ai Primăriei, fie angajaţi de la instituţiile aflate în subordinea Primăriei. Pe hârtie, proiectul era generos şi părea a aduce numai lapte şi miere şi condiţii de trai ca în Vest: ”Grupul ţintă vizat de proiect este populaţia municipiului Piteşti, care va beneficia de rezultatele proiectului, ceea ce va permite reducerea timpului de călătorie în oraş, fluidizarea traficului, creşterea siguranţei în transport, reducerea poluării aerului, reducerea consumului de carburanţi auto, sporirea spaţiului verde amenajat, valorificarea spaţiului public”. Rezultatul concret? Aerul e din ce în ce mai poluat, traficul auto a crescut enorm şi spaţiile verzi s-au redus dramatic.
Parc de 9 milioane de euro făcut fără protecţie la inundaţii
Un al doilea proiect cu fonduri europene şi pe marginea căruia primarul Tudor Pendiuc a făcut tam-tam în campania din 2012 şi nu numai este Parcul Lunca Argeşului. Deşi a costat nu mai puţin de 9 milioane de euro, parcul a fost făcut mai mult decât superficial, neavând protecţie la inundaţii, deşi era chiar lângă râul Argeş. Urmarea? În vara lui 2014 a fost inundat de două ori la mai puţin de un an de la inaugurare, o parte dintr-un mal s-a părbuşit, iar acum trebuie alocaţi alţi bani pentru protejarea sa la inundaţii. Costurile construirii digului de protecţie se ridică la peste un milion de euro. Alţi bani, altă distracţie.
La alegerile din 5 iunie, Tudor Pendiuc, trimis în judecată de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, va candida ca independent, după ce a câştigat patru mandate de primar din partea PSD şi alte două din partea PD.
Se încarcă comentariile...
