Cine a fost Tita Bărbulescu, doamnă a muzicii lăutăreşti. Are un festival în Topoloveniul natal VIDEO
0
În perioada 15-16 aprilie 2022, în oraşul Topoloveni are loc ediţia a VI-a a Festivalului Concurs Naţional de Muzică Populară ce poartă numele Titei Bărbulescu, talentata interpretă de cântece lăutăreşti, romanţe şi muzică de petrecere, care a lăsat în urma celor 60 de ani de activitate adevărate comori artistice, culese şi imprimate pentru posteritate.
Vineri şi sâmbătă, începând cu orele 18.00, în oraşul Topoloveni are loc ediţia a VI-a a Festivalului Concurs Naţional de Muzică Populară "Tita Bărbulescu".
Festivalul cuprinde un concurs de interpretare, la care s-au înscris 37 de solişti vocali din 17 judeţe ale ţării, dar şi recitaluri extraordinare susţinute de artişti consacraţi ai genului.
"Pe scena festivalulului ce poartă numele artistei emblematice a Topoloveniului vor urca nume mari: Ştefania Rareş, Georgeta Chiţoran, Alexandra Neagoe, Mihaela Chiriţescu Jugaru, Cristina Voicu, Georgiana Gavrilă, George Mărgineanu, Ion Ghiţulescu, Polina Gheorghe, Grupul vocal ”Haiducii Vlădicii” şi mulţi alţi artişti", explică primarul oraşului Topoloveni, Gheorghiţă Boţârcă.
A cântat alături de Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ion Dolănescu şi Maria Ciobanu
Nume important al muzicii lăutăreşti şi nu numai, poate pe nedrept mai modest mediatizat, Tita Bărbulescu a părăsit pentru totdeauna scena muzicii populare şi lăutăreşti în decembrie 2021. A lăsat în urmă un repertoriu impresionant ce numără peste 300 de cântece imprimate la Radio şi Electrecord. A cântat în peste 500 de spectacole, recitaluri şi festivaluri şi a interpretat alături de Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ioana Radu, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu şi mulţi alţii.
Foto: Facebook Sorin Mazilescu
A cules folclor de la vechii lăutari autentici din Argeş
"S-a născut pe 15 februarie 1936, în Topoloveni, judeţul Argeş, într-o familie numeroasă de oameni simpli. Primele noţiuni de muzică le-a primit de la tatăl său, Nicolae Bărbulescu, vestit lăutar al plaiurilor argeşene. Talentul era deja moştenire de familie. A ajuns în Corul Căminului Cultural Topoloveni-Călineşti, unde a participat la Concursul căminelor culturale pe ţară, câştigând locul I ca solistă vocală în cadrul corului.
A fost propusă pentru Şcoala Populară de Artă din Bucureşti, unde a studiat canto, avându-i profesori pe Gheorghe Oancea şi Ana Armăşeşcu.
A revenit în Argeş şi s-a angajat, la 1 decembrie 1955, la orchestra de muzică populară „Doina Argeşului” din Piteşti, condusă la acea vreme de George Moreanu. A realizat multe şi importante culegeri de folclor de la vechii lăutari autentici din Argeş", explică cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu din Argeş.
„Din Piteşti păn’ la Trivale”
Împreună cu orchestra sa de suflet, „Doina Argeşului”, a făcut primele imprimări cu melodii, rămase în Fonoteca de Aur a Radioului: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelişoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliţă”, „Din Piteşti păn’ la Trivale”, „Argeşene, argeşene” etc.
Ulterior, în 1960 s-a stabilit în Bucureşti fiind angajată a Teatrului „Ion Vasilescu”. A ajuns apoi să lucreze cu „Doina Olteniei” din Craiova şi „Flacăra Prahovei” din Ploieşti.
"De-a lungul carierei sale a colaborat cu mari artisti şi dirijori ai timpului, efectuând numeroase turnee în ţară şi în străinătate: Bulgaria (cu Maria Tănase), Anglia, Spania, Austria, Cehoslovacia etc. Dintre marii interpreţi alături de care a cântat îi amintim pe : Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Emil Gavriş, Dan Moisescu, Alexandru Grozuţă, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu şi mulţi alţii. Cele mai valoroase imprimări pe care le-a făcut au fost cu Orchestra Radio condusă de Victor Predescu, Ionel Budişteanu, Radu Voinescu şi Paraschiv Oprea", explică Sorin Mazilescu.
Tita Bărbulescu, la 22 de ani, în 1958 (prima din dreapta, rândul de jos), în marea familie a Orchestrei Doina Argeşului Foto: Facebook Sorin Mazilescu.
A cântat şi romanţe şi cântece de petrecere
Nu s-a rezumat la muzica lăutărească, pentru că, mai târziu, a abordat atât romanţa cât şi cântecul de petrecere. „Trece timpul ca nebunu’”, „Intru-n crâşmă, uit de toate”, „La crâşma din Mătăsari”, „Ţuiculiţă de Piteşti”, „De aia-i bine cât trăieşti", „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinereţile”, „Sus paharul”, „La cârciuma de sub tei”, „Ieftineşte, Doamne, băutura”, „Bine e să fii patron”, sunt doar câteva dintre cele mai frumoase melodii de acest fel lansate de artistă.
În cele peste şase decenii de activitate artistică, Tita Bărbulescu a imprimat peste 300 de piese la Radio şi Electrecord, şi a participat în peste 1000 de spectacole, recitaluri şi festivaluri. A realizat peste 30 de discuri şi casete audio pe care a adunat folclor din zona ei natală, romanţe şi cântece de voie bună", mai spune Sorin Mazilescu.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Trei zile de sunet şi culoare, la Simfonia Lalelelor în Piteşti. Noutăţile ediţiei 2022
Se încarcă comentariile...
