Cele mai frumoase locuri din judeţul Neamţ. 7 atracţii care nu trebuie ratate
0
Cele mai frumoase locuri din judeţul Neamţ. Turiştii care vizitează judeţul Neamţ au parte de o serie de atracţii unice în România prin frumuseţea lor naturală. Această parte a ţării, încărcată de istorie, păstrează, de asemenea, obiective de patrimoniu care merită să fie văzute pentru a ne înţelege mai bine trecutul.
Cele mai frumoase locuri din judeţul Neamţ. Cheile Bicazului
Traversarea Cheilor Bicazului impresionează orice turist aflat în trecere pe drumul ce leagă judeţele Neamţ de Harghita, prin maiestuozitatea pereţilor de stâncă şi sălbăticia peisajului. Impresia puternică pe care o lasă această minune a naturii se păstrează nu doar la prima incursiune prin serpentinele drumului, pe lungimea celor 8 kilometri de-a lungul cheilor.
Formaţiunea naturală este străbătută de drumul naţional care leagă oraşele Bicaz (Neamţ) de Gheorghieni (Harghita) şi se situează la 31 de kilometri de primul şi 25 de kilometri de al al doilea. Primul drum de acces spre Chei s-a construit în anul 1910, dinspre Gheorghieni, iar sectorul de drum spre Bicaz a fost dat în exploatare mult mai târziu, în anul 1937.
Spectacolul naturii creşte pe măsură ce urmezi drumul, iar când ajungi între pereţii stâncoşi ce te strâng ca într-o menghină la „Gâtul Iadului”, te simţi precum o furnică. Senzaţia devine stranie când priveşti cum maşinile se înşiră pe drumul înghesuit între stânci. Deşi e miezul zilei, miezul verii, dacă mai faci doi paşi în faţă ieşi cu totul din imperiul soarelui, razele nemaireuşind să pătrundă aici. Şi atunci înţelegi de ce locul e împărţit în trei sectoare numite Poarta Iadului, Pridvorul Iadului, şi Gâtul Iadului.
Cheile Bicazului, la „Gâtul Iadului” FOTO: Florin Jbanca
Un adevărat iad e şi pentru şoferii care trebuie să coboare pante cu înclinaţie de 9%, după cum e marcat pe indicatoare, greu e şi să găseşti loc de parcare în cele trei zone unde turiştii roiesc la standurile confecţionate din lemn.
Cele mai frumoase locuri din judeţul Neamţ. Zimbrăria Dragoş Vodă
Grădina zoologică „Dragoş Vodă”, sau „Zimbrăria” cum este cunoscut acest obiectiv turistic constituie un prilej de popas pentru călătorul care ajunge în zona oraşului Târgu Neamţ. Din DN15, calea spre comuna Vânători Neamţ, porneşte spre dreapta după circa 7 kilometri un drum care te lasă chiar la rezervaţia de zimbri.
Locul e frecventat îndeosebi de părinţi cu copii, intrarea fiind de trei lei pentru cei mici, şi cinci lei pentru adulţi. Grădina zoologică Dragoş Vodă, cum e denumirea amenajării face parte din Parcul Natural Vânători Neamţ ce se întinde pe o suprafaţă de peste 30.000 de hectare.
Pe o întindere mult mai mică, vizitatorii pot vedea la „Dragoş Vodă” vieţuitoare care hălăduiesc prin pădurile Parcului Natural din cinci localităţi (Agapia, Crăcăoani, Bălţăteşti, Vânători Neamţ şi Oglinzi).
„Vedetele” grădinii sunt cele cinci exemplare de zimbru care au şi cel mai mare spaţiu „de manevră”. De la aleea centrală şi până la cele trei lacuri din vale, zimbrii pasc în voie nederanjaţi de gălăgia micuţilor vizitatori.
Pentru turiştii care ajung aici, a fost construit şi un foişor de observaţie din care se pot urmări mai bine mişcările erbivorelor protejate. Alţi 21 de „fraţi” ai celor cinci zimbri din grădina zoo, colindă acum în voie prin pădurile rezervaţiei naturale, după ce au fost eliberaţi de administratorii Parcului Vânători Neamţ.
Cele mai frumoase locuri din judeţul Neamţ. Masivul Ceahlău
Cel mai impunător munte din Carpaţii Orientali, Ceahlăul este căutat de turişti indiferent de sezon. Traseele urmează locuri de o frumuseţe sălbatică şi sunt marcate de obiective naturale încărcate de legende.
Atracṭiile muntelui Ceahlău sunt variate, de la cea mai mică floare aflată pe vârf până la marile blocuri de piatră cu forme spectaculoase. Porţile de intrare sunt din staţiunile Izvorul Muntelui, Durău, dar şi prin Bicazul Ardelean. Acest din urmă traseu poate fi făcut cu maşina până în Poiana Stănile, de unde se poate ajunge relativ repede (circa o oră) la Cabana Dochia.
Vedere spre Vârful Toaca FOTO: Florin Jbanca
Muntele poate fi urcat pe unul din cele 7 trasee turistice amenajate ṣi omologate:
Traseul 1 – Cabana Izvorul Muntelui – Poiana Maicilor – Cabana Dochia, marcaj traseu: banda roṣie, durata de parcurgere: 6 – 7 h
Traseul 2 – Cabana Izvorul Muntelui – Curmătura Lutu Roşu – Cabana Dochia, marcaj traseu: bandă albastră, durata de parcurgere: 3h 30min
Traseul 3 – Cabana Izvorul Muntelui – Stânca Dochiei – Jgheabul cu Hotar – Cabana Dochia, marcaj traseu: triunghi albastru, durata de parcurgere: 3h 30min- 4 h
Traseul 4 – Staṭiunea Durău – Cabana Fântânele – Cabana Dochia, marcaj traseu: bandă roṣie, durata de parcurgere: 3h – 3h 30min
Traseul 5 – Staṭiunea Durău – Poiana Vesuri – Cascada Duruitoarea – Cabana Dochia, marcaj traseu: cruce roṣie, durata de parcurgere: 4h 30min – 5h
Traseul 6 – Bicazul Ardelean – Telec – Curmătura Stănile – Cabana Dochia, marcaj traseu: bandă albastră, durata de parcurgere: 7-8h
Traseul 7 – sat Neagra – Curmătura Văratec – Poiana Maicilor – Cabana Dochia, marcaj traseu: cruce albastră, durata de parcurgere: 6 – 7h
Cele mai frumoase locuri din judeţul Neamţ. Cetatea Neamţ
Drumul până la Cetatea Neamţ e uşor de găsit având ca reper oraşul Târgu Neamţ. În târgul lui Creangă se ajunge uşor de la Piatra Neamţ, pe DN 15 C, parcurgând circa 44 de kilometri.
Accesul la cetate nu este permis cu maşina, turiştii trebuind sâ parcurgă la pas un drum care urcă până la baza fortificaţiei cam 500 de metri. Intrarea se face pe puntea în arc de cerc suspendată pe pilonii de piatră. Înainte să pătrunzi în fortăreaţă, primul obiectiv e „cursa de şobolani”, o capcană pentru duşmanii care atacau cetatea. Imaginea se repetă şi la fântâna din curtea interioară a Cetăţii, principalul obiectiv care te atrage odată ajuns în fortăreaţă.
După lucrările de restaurare desfăşurate între anii 2007-2009, Cetatea a căpătat o imagine mult mai atractivă pentru turişti. Indicatoarele te îndrumă să urmezi un itinerariu care trece prin camere amenajate ca în perioada secolelor XIV-XVIII. Pe latura de est pot fi vizitate, la parter şi demisol, închisoarea, monetăria, camera de provizii şi cuhnea (bucătăria). La etaj sunt „Neagra temniţă”, paraclisul „Sf. Nicolae”, o cameră de locuit, camera pârcălabului şi camera domniţelor.
Pe latura de sud se afla un lapidarium (la demisol şi parter) şi o terasă, la etaj, locul de belvedere pentru Ozana cea frumos curgătoare şi o privelişte a târgului de sub Cetate. Pe latura de vest pot fi vizitate sala armelor, sala de sfat şi judecată, o sală de trecere, un iatac şi o cameră de taină.
În interior atmosfera medievală e recreată cu ajutorul unor manechine şi a unor expoziţii de obiecte din vremurile în care fortăreaţa era apărată de plăieşii lui Ştefan. Pe latura de nord nu existau încăperi, aici aflându-se doar zidul de incintă, imaginea care predomină peisajul fiind steagul roşu al Moldovei, cu capul de bour, ce flutură pe coama cetăţii.
Cele mai frumoase locuri din judeţul Neamţ. Cuejdel, copia fidelă a Lacului Roşu
Lacul Cuejdel, numit uneori şi Lacul Crucii după forma sa, este unul din cele mai mari lacuri de baraj natural din ţară. Din cauza colmatării, nu mai poate fi considerat cel mai mare lac de baraj natural din ţară ca volum de apă, rămânând în urma Lacului Roşu. Totuşi, aspectul aduce mult cu celebrul lac din judeţul Harghita, mai ales după trunchiurile de copaci ce străpung apa.
Lacul Cuejdel reprezintă o arie naturală de protecţie specială, rezervaţie naturală de tip acvatic. Aici se poate ajunge cu maşina pe DN15C până la Crăcăoani şi ulterior la stânga pe valea Cracăului până la Magazia pe DC165 (Crăcăoani – Mitocul Bălan), de unde pe valea Cracăului Negru, se ajunge în satul Cracăul Negru şi de aici prin pădure până la lac (aproximativ 40 km). Drumul care vine de la Crăcăoani, înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului.
Lacul Cuejdel FOTO: Florin Jbanca
O altă variantă de acces este cu maşina pe drumul Piatra-Neamţ – comuna Gârcina (DN15C) – satul Cuiejdiu (DC145), apoi, pe jos, pe drumul forestier Cuiejdiu-Buhalniţa până pe malul drept la lacului.
Conform datelor oficiale din 2011, dimensiunile sale sunt: lungime 1.004,82 m, lăţime între 19,25 m şi 282,6 m. Suprafaţa lacului este de 13,95 ha, adună un volum de apă de 1.413.255 mc, are o adâncime maximă de 16,45 m, cea medie fiind de 10,1 m.
Lacul s-a format în mai multe etape începând cu anul 1978 pe cursul mijlociu al pârâului Cuejdel prin surpări şi alunecări succesive la baza Culmii Munticelu. Etapa decisivă de formare a lacului a fost alunecarea de teren din anul 1991, specialiştii susţinând că aceasta a fost cauzată, cel mai probabil de cutremurul din anul 1990, la care s-au adăugat ploile intense din anul următor. Cu această ocazie barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantităţi de apă.
Cele mai frumoase locuri din judeţul Neamţ. Mânăstirile din „pădurea de aramă“
Alături de Suceava, judeţul Neamţ este recunoscut pentru frumuseţea şi bogăţia mănăstirilor. În zona oraşului Târgu Neamţ este cea mai mare densitate de mănăstiri şi schituri ortodoxe din judeţ. Mănăstirea Neamţ, situată pe raza comunei Vânători Neamţ, este cea mai veche ṣi însemnată aṣezare monahală din Moldova, denumită ṣi „Ierusalimul Ortodoxiei Române”.
Mănăstirile de maici Agapia şi Văratec, situate în comuna Agapia, la circa 10 kilometri de Târgu Neamţ, sunt de asemenea destinaţii consacrate de pelerinaj pentru cei care caută liniştea sărbătorilor şi frumuseţea slujbelor.
Mănăstirea Agapia FOTO: viziteazaneamt.ro
Mănăstirea Agapia este renumită pentru pictura interioară executată de Nicolae Grigorescu care a reuşit să îmbine cu succes stilul neoclasic cu tradiţia bizantină şi arta românească. A pictat aici 29 de lucrări originale realizând un stil românesc al picturii religioase. În satul mănăstiresc se poate vizita casa memorială a scriitorului român, Alexandru Vlahuţă.
Mănăstirea Văratec este amplasată într-un cadru natural deosebit („Pădurea de aramă“) ṣi este cunoscută ca fiind mănăstirea cu cel mai mare număr de maici din ţară. În satul mănăstiresc se află şi mormântul poetei Veronica Micle.
În aceeaşi zonă a judeţului sunt situate şi alte mănăstiri sau schituri căutate în aceste zile: Sihăstria, Sihla, Secu sau Horaiţa. La Sihăstria, slujbele respectă tipicul aproape ca la muntele Athos.
Cele mai frumoase locuri din judeţul Neamţ. Muzeul particular Neculai Popa de la Târpeşti
Un obiectiv care nu trebuie ratat de turiştii care trec prin Neamţ este Muzeul popular Neculai Popa din Târpeşti, comuna Petricani. Situat la circa 7 kilometri de centrul oraşului Târgu Neamţ, muzeul particular care adăposteşte creaţii populare din zonă colecţionate de meşterul popular.
După dispariţia lui, în 2010, la 91 de ani, cei trei urmaşi ai lui Neculai Popa s-au stabilit aici ca să îngrijească de muzeu şi să le explice vizitatorilor bogăţiile adunate în colecţia de peste 3.000 de obiecte de artă populară.
În „casa mascată“ sunt expuse piese de port popular din zonă (cojoace), sau tradiţionalele măşti şi costume folosite în timpul sărbătorilor de iarnă. Sunt piese colecţionate de Neculai Popa, dar şi confecţionate de el însuşi.
„Casa mascată” de la muzeul Neculai Popa din Târpeşti FOTO: Florin Jbanca
Într-o altă încăpere sunt adunate tot felul de vestigii din săpăturile făcute în localitate şi în zonă, o colecţie numismatică. Cea mai impresionantă rămâne colecţia de etnografie cu elemente utilitare, decorative şi piese de port popular specific zonei. Ca în podul bunicii, redescoperi aşezate pe poliţe tot felul de obiecte folosite în trecut: fiare de călcat cu cărbune, linguri de lemn, fuioare, chimire, straie de sărbătoare şi de lucru ale ţăranilor, etc.
Colecţia e cu atât mai valoroasă cu cât o parte dintre obiecte s-au pierdut în urma unui incendiu în 1990. Alte aproape 2.000 de piese au fost donate de Neculai Popa Muzeului din Târgu Neamţ, la rugămintea celor care au organizat muzeul.
Meşterul popular a început să-şi organizeze muzeul în satul său natal în 1962. În perioada 1966-1976, acesta a funcţionat în clădirea vechii şcoli a satului, după care a fost mutat în casa de la Târpeşti.
Se încarcă comentariile...
