Protopopul Dorel Rusu, primul preot din Bihor a cărui identitate a fost dezvăluită privind colaborarea cu Securitatea

Vara trecută un SMS a circulat în rândul preoţilor, mesajul respectiv anunţând că protopopul Dorel Rusu a fost turnător la Securitate. Cu siguranţă nu este singurul preot din Bihor care a colaborat cu Securitatea, dar espe primul a cărui identitate a fost dezvăluită.

Despre protopopul Dorel Rusu se ştie că este omul de încredere al episcopului Sofronie Drincec, el coordonând activitatea a aproximativ 300 de angajaţi din peste 130 de parohii bihorene.

Scandalul a izbucnit în urma publicării pe internet a unui articol despre părintele Gheorghe Ţurcaş din Şimleu Silvaniei, revenit după 1990 la greco-catolicism. Fost coleg de facultate cu Rusu, preotul, acum pensionar, şi-a obţinut de la CNSAS în 2011 dosarul de urmărire informativă încheiat pe numele său de Securitate sub numele de cod "Păstorul", având toate motivele să fie curios.

Ţurcaş este dezamăgit de gestul prietenului său şi nu îşi poate explica motivele pentru care Rusu ar fi acceptat să devină informator.

 “Nu înţeleg ce s-a întâmplat. El n-avea nevoie de ajutorul Securităţii. Era deştept şi serios. Putea ajunge departe pe capul lui. Chiar l-aş întreba: «Bă Dorele, ce te-a determinat să intri în acest joc murdar?»”, afirma preotul-greco-catolic.

În rândul celor care-l cunosc pe preotul Rusu părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte colaborarea sa cu Securitatea. Unii prelaţi sunt de părere că racolarea protopopului s-a făcut după ce acesta a suferit un accident de tren în care şi-a pierdut laba piciorului, în timp ce alţii sunt de părere că preotul a ales această cale din patriotism sau poate tocmai pentru că, aşa cum se ştie, este o fire mai timidă. Un lucru este sigur. În 1985, concomitent cu nota informativă despre Ţurcaş, protopopul Rusu a fost avansat din fundul Sălajului la Episcopia Oradea, cu locuinţă şi post asigurate.

Când a fost făcută publică această colaborare a preotului Dorel Rusu cu Securitatea, el a comendat-o ca fiind “o gravă eroare. Nu am fost eu. La vremea respectivă eram deja inspector eparhial la Oradea.”