Moldovenii au talent la nume amuzante de localităţi. Vezi aici ce spun specialiştii în toponimie

Poartă de intrare în Fundu Moldovei

Cum ar fi ca atunci când întrebi pe cineva din judeţele Moldovei care este locul lui de baştină să-ţi răspundă că este din Pluton, Flămânzi, Magazia, Fundu Moldovei sau Roma? Aflaţi mai jos care este explicaţia numelor amuzante pe care l-au primit unele localităţi din regiune.

Multe din satele din zona Moldovei sunt denumite după întemeietorul localităţii, care făcea parte cel mai frecvent din rândurile ţăranilor liberi. Aşa se explică denumirea satului Broşteni din judeţul Neamţ, botezat astfel după Moş Broască, primul şef al sfatului bătrânilor din sat.

Exemple similare se găsesc în Neamţ la Căciuleşti (urmaşul lui Căciulă), dovadă că în ţară se mai întâlnesc localităţile Căciulata şi Căciulăţeşti. Tot în Neamţ, dar şi în Botoşani, se află satul Prăjeşti, numit după Moş Prajă. În judeţul Suceava întâlnim Pârteştii de Sus şi Pârteştii de Jos, numiţi cel mai probabil după Moş Pârtea.

Află localitatea cu cel mai amuzant nume din ţară

Satele întemeiate lângă moşia unui boier însemnat au împrumutat un derivat al numelui acestuia. Aşa este cazul satului Ştirbăţ din Suceava, al cărui nume este derivat după Ştirbu a cărui moşie era lângă sat. În Vaslui există satul Cârja, care şi-a luat numele după boierul Cârjă.

Poreclele unor săteni însemnaţi stau şi ele la baza unor nume de localităţi. „Aşa avem satele Iepureni şi Găureni din judeţul Iaşi, respectiv satele urmaşilor lui Iepure şi Gaură, aceste două nume fiind de fapt porecle", explică Ionel Boamfă, lector doctor la Facultatea de Geografie şi Geologie a Universităţii „Al. I. Cuza" din Iaşi.

Principalele îndeletniciri ale localnicilor se reflectă şi în numele satelor respective. Aşa avem satul Arsura în judeţul Vaslui, numit după felul în care în zonă se realiza defrişarea pădurilor. În judeţul Suceava este bine cunoscut târgul auto de la Cumpărătura, sat care de la începuturile sale a fost un loc unde se făcea comerţ.

Deşi poate stârnii zâmbete, numele satului Fundu Moldovei din Suceava se referă de fapt la zona în care se află izvoarele râului Moldova.

Pe drumul dintre Târgu Neamţ şi Poiana Largului se trece prin satul Pluton, a cărui nume are o poveste interesantă. „La Pluton este un caz de etimologie populară fals deformată. Iniţial, acest sat se numea Plotun, nume care înseamnă «cerb» în româna veche cu influenţe slave, dovadă şi satul Cerbiniţa aflat în apropiere. După Războiului de Independenţă, tinerii care s-au întors de la oaste în sat au susţinut că Plotun este greşit şi că localitatea ar trebui să se numească Pluton, asemeni formaţiunii din armată", precizează Ionel Boamfă.

Un alt nume interesant este cel al localităţii Roma din judeţul Botoşani. Sat de împroprietărire, acesta a fost întemeiat după cel de-al Doilea Război Mondial, primind numele Roma pentru a ajuta la relaţiile româno-italiene. Localnicii au dus acest lucru cu un pas mai departe, aşa că echipa de fotbal a satului se numeşte AS Roma, la fel ca marea echipă din Cetatea Eternă.

Alte nume haioase ale localităţilor din judeţele Moldovei

Iaşi: Budăi, Sculeni, Scobinţi, Cioca Boca

Botoşani: Flămânzi, Puţureni

Vaslui: Cacaina,

Suceava: Colacu

Bacău: Magazia

Neamţ: Crăcăoani