Reginele desfrâurilor din lumea antică: orgiile prinţesei care îşi obliga supusele la prostituţie şi maratonurile sexuale ale femeilor din familiile regale
0
Mai multe împărătese şi regine din Antichitate au rămas cunoscute în istorie pentru patimile lor amoroase. Relatări ale autorilor vremii le-au descris aventurile ieşite din comun: maratonuri sexuale, relaţii incestuoase şi prostituţie.
Teodora, împărăteasa Bizanţului din Evul mediu timpuriu, a fost în adolescenţă actriţă de circ, curtezană şi prostituată, potrivit mărturiei lui Procopius din Cezarea, considerat cel mai mare istoric al secolului al VI-lea. Într-unul dintre portretele pe care autorul medieval i le-a făcut soţiei împăratului Iustinian, descoperit o dată cu lucrarea „Istoria secretă”, Teodora era numită „cea mai depravată dintre curtezane”.
„Adesea, chiar şi în teatru, în faţa întregului popor, ea îşi îndepărta costumul şi stătea goală în mijlocul lor, rămânând doar cu un brâu în jurul pântecului”, relata autorul Istoriei Secrete. Procopius afirma că Teodora făcea furori ridicându-şi fusta pentru a dezvălui spectatorilor „acele secrete feminine aici şi acolo, care captau privirea sexului opus”.
În plăcere ea nu a fost niciodată învinsă, relata autorul Istoriei Secrete. „De multe ori mergea cu câte zece tineri la petreceri, toţi în floarea puterii şi virilităţii lor. Iar când ei oboseau, ea se apropia de servitorii lor, probabil treizeci la număr şi lupta cu fiecare dintre ei. Şi chiar şi aşa nu găsea astâmpăr în dorinţa ei. O dată, în timpul vizitei în casa unui domn ilustru, se spune că s-a aşezat în colţul mesei, în văzul tuturor, şi-a tras în sus partea din faţă a rochiei şi fără ruşine şi-a artat goliciunea”, relata savantul bizantin, despre împărăteasa canonizată, ulterior, de biserică.
Cea mai desfrânată prinţesă
Valeria Messallina, soţia împăratului roman Claudius din primul secol a devenit celebră pentru cruzimea şi desfrânarea ei. Autorul antic Plinu cel Bătrân a relatat că împărăteasa obişnuia să concureze la numărul de partide de sex, împotriva celor mai depravate prostituate. Messalina ar fi provocat-o la un moment dat pe cea mai faimoasă prostituată din Roma, Scylla, pentru a vedea care rezistă mai mult în timpul unui astfel de maraton sexual. După ce au făcut sex amândouă cu câte 25 de bărbaţi, Scylla ar fi cedat, însă Messalina a mai continuat câteva ore. O legendă despre Messalina vorbeşte despre numărul impresionant de bărbaţi cu care ar fi avut relaţii sexuale, peste 8.000.
„Trăia în desfrâu şi le silea şi pe celălalte femei să se prostitueze. Pe unele le obliga la acte sexuale chiar în palat, sub ochii bărbaţilor lor. Pe cele care acceptau le iubea şi le favoriza, iar pe bărbaţii lor îi atrăgea de partea ei prin tot felul de cinstiri şi funcţii înalte. Alte familii în schimb, care nu se înjoseau cu asemenea murdării, erau ţinta urii ei, dacă nu şi victime“, afirma istoricul roman Dio Cassius. Messallina a sfârşit executată sub acuzaţia de complot.
Sex oral cu 100 de nobili
Cleopatra a devenit regina Egiptului în secolul I î. Hr. şi a rămas în istorie datorită miturilor despre relaţiile amoroase pe care le-ar avut cu conducătorii Imperiului Roman Iulius Cezar şi Marc Antoniu şi cu regele iudeu Irod. Alte legende i-au adus în atenţie senzualitatea, însă unele dintre ele au prezentat-o în ipostaze defăimătoare. Potrivit unuia dintre mituri, Cleopatra a fost înfăţişată ca făcând sex oral într-o noapte unui număr de 100 de nobili şi militari romani. Într-o altă relatare despre regina Egiptului se spune că ar fi primit de la Iuliu Cezar, în dar, un falus din aur.
Iar o legendă care a circulat pe seama Cleopatrei o prezenta ca fiind atât de atrasă de plăcerile sexuale, încât, fiind nesatisfăcută de jucăriile sale sexuale, ar fi cerut să i se confecţioneze un vibrator, dintr-o tărtăcuţă în care au fost introduse albine vii. Cleopatra ar fi fost căsătorită cu doi dintre fraţii săi, arată alte mărturii ale vremii sale.
Agrippina, împărăteasa care şi-a sedus fiul
Iulia Agrippina, mama adoptivă a împăratului roman Nero, a trăit în primul secol al erei noastre şi a devenit celebră şi pentru relaţia incestuasă pe care a avut-o cu fiul său, în dorinţa de a acapara puterea asupra Imperiul Roman. Potrivit unor istorici, relaţiile sexuale dintre cei doi erau cunoscute de cetăţenii Romei. Mama şi fiul ei nu se ascundeau nici atunci când erau plimbaţi cu lectica pe străzile oraşului. Agrippina a sfârşit însă în urma unui complot pus la cale de Nero, când ea s-a opus uneia din aventurile lui. Împăratul a ordonat uciderea mamei sale vitrege, iar potrivit mărturiilor unor autori antici, a fost cel care, găsindu-i trupul fără suflare, şi-a luat adio de la ea sărutându-i sânii. Ca să fie sigur de moartea Agrippinei, Nero s-ar fi dus să-i vadă cadavrul — „şi dezvelind-o, o privi peste tot şi cercetându-i rănile, pronunţă în fine o vorbă mult mai nelegiuită decât însuşi omorul, căci zise «nu ştiam că am o mamă aşa de frumoasă»”, informa istoricul roman Dio Cassius.
Cele trei surori ale împăratului Caligula
Unul dintre cele mai controversate personaje ale Romei Antice a fost împăratul Caligula, cel care ar fi transformat Capitoliul într-un imens bordel ocupat cu dame de companie, multe din acestea fiind soţiile şi fiicele nobililor ucişi în mod barbar de împărat. Cruzimea lui Caligula avea proporţii nebunuite, acesta violându-şi în public chiar şi surorile pe Iulia Agrippina, Iulia Drusilla şi Iulia Livilla, uneori chiar pe mesele pline cu mâncare, în faţa invitaţilor. Alţi autori antici susţin însă că surorile împăratului erau cele care îi permiteau acestuia să le folosească drept prostituate şi să aibă relaţii sexuale cu ele.
Vă recomandăm şi:
Matia Corvin a fost căsătorit de trei ori, însă niciuna dintre soţii nu i-a adus un moştenitor. În schimb, a făcut-o amanta Barbara. Două dintre consoartele lui au murit în jurul vârstei de 15 ani, Elisabeta de Cilli din cauza unei boli, iar Ecaterina de Podebrady, în urma unor complicaţii din timpul naşterii. Beatrice de Aragon, ultima soţie a regelui, a intrat în conflict cu acesta, refuzînd ca fiului său nelegitim să-l urmeze la tron.
Strămoşii noştri aveau voievozi cumpliţi, femeile le erau frumoase, dar multe dintre ele uşuratice, iar „ghiaurii” erau răi din fire. Sunt câteva dintre descrierile pe care cronicarii turci din secolele trecute le ofereau locuitorilor Moldovei, Munteniei şi Transilvaniei. Mărturii istoricilor otomani din anii Evului Mediu prezintă detalii inedite despre viaţa strămoşilor noştri.
Numeroase scrieri din Evul Mediu arată cât de preţuită era virginitatea femeilor în secolele trecute, dar şi cum, o dată pierdută, acestea încercau să ascundă soţilor lor faptul că nu mai erau fecioare. O serie de reţete ciudate erau folosite de femei în dorinţa de a-şi masca pierderea virginităţii.
Un savant din secolul al nouălea, cunoscut prin lucrările sale în întreaga Europă medievală, a fost autorul unora dintre cele mai populare reţete menite să trateze problemele de natură sexuală din cuplu. Remediile lui Al-Jazzar preced inventarea viagrei moderne.
Femeile din Evul Mediu aflau cum pot redeveni fecioare, dacă foloseau poţiunile misterioase ale contesei Caterina Sforza. Celebra autoare a unei lucrări ştiinţifice didicată performanţelor sexuale şi modului de redobândire a virginităţii, a intrat în istorie datorită reţetelor sale controversate.
Credinţele care priveau viaţa sexuală a oamenilor din secolele trecute au fost cu totul neobişnuite. O dovedesc documentele vechi, care cuprindeau studii de anatomie şi recomandări despre relaţiile sexuale, folosirea unor afrodisiace şi despre metodele contraceptive ale strămoşilor noştri.
Se încarcă comentariile...
