Povestea „îngerului păzitor” al copiilor volohi. Cine este călugărul care i-a scos din sărăcia satului din Ucraina pentru a le arăta frumuseţea României
0Un călugăr din Munţii Orăştie s-a dedicat ajutării comunităţii de volohi din Ucraina. După mai multe drumuri în satul unde trăiesc familiile marginalizate şi sărace vorbitoare de limba română, duhovnicul schitului de la poalele cetăţilor dacice a adus un grup de copii volohi în România, pentru a le arăta pe viu, istoria românilor.
Călugărul Eftimie Mitra are în grijă un schit ridicat în urmă cu aproape zece ani în Munţii Orăştiei, în apropierea Sarmizegetusei Regia. În ultimele luni, duhovnicul din aşezarea în care vieţuiesc patru măicuţe s-a dedicat ajutării unei comunităţi de volohi din Ucraina. Din aprilie ieromonahul Eftimie a făcut mai multe drumuri în satul ucrainean Poroşcovo, la marginea căruia trăiesc peste 2.000 de volohi, familii sărace ale căror membri vorbesc o limbă română arhaică.
La începutul anilor 1990 s-a aflat pentru prima dată, din întâmplare, de existenţa volohilor. Un român i-a descoperit, observând că localnicii din satul prin care trecuse vorbesc aproape aceeaşi limbă cu el. Volohii au fost însă marginalizaţi de-a lungul timpului, cei mai mulţi fiind mulţumiţi să trăiască de pe urma ajutoarelor sociale oferite de statul ucrainian, pentru numărul mare de copii pe care îi au. Puţini au fost motivaţi de familiile lor să urmeze instituţii de învăţământ superior, iar cei mai mulţi dintre copii nu ştiu să citească şi să scrie. După câteva vizite făcute comunităţii de volohi, Eftimie Mitra a decis să le îmbunătăţească situaţia ştiind că volohii sunt la origine români. Întâi, povesteşte el, le-a adus împreună cu apropiaţii lui ajutoare şi cadouri. S-a trezit înconjurat de zeci de copii desculţi şi neîngrijiţi pe uliţele satului Poroşcovo, abia aşteptând să primească darurile strânse din donaţiile românilor.
Volohii care vorbesc limba română
Părintele a observat apoi că ajutoarele materiale nu sunt suficiente pentru a le schimba viaţa copiilor. A dorit să îi înveţe despre România şi istoria ei. Primul pas a fost făcut la sfârşitul lunii iulie, când zece copii volohi au fost aduşi într-un pelerinaj în România, sub îndrumarea ieromonahului.
„Când am ajuns prima dată în această comunitate am văzut multă sărăcie şi lipsa unei legături vii cu neamul lor. M-a bucurat când i-am auzit vorbind limba română, aşa cum am auzit-o pentru prima dată în sat la bunica. Am constatat că legătura cu ţara străbunilor lor i-ar ajuta să îşi cunoască identitatea, să iasă din izolarea în care sunt în prezent, dar mai ales să le deschidă noi orizonturi în viaţă. Astfel m-am gândit să fac cu ei un pelerinaj prin ţară, prilej cu care să vadă cere este adevărata istorie a poporului român, implicit şi a comunităţii volohe”, spune Eftimie Mitra. Cu mai multe greutăţi întîmpinate, călugărul şi câţiva colaboratori ai săi au reuşit să îşi împlinească visul.
Turul istoric al României
Aduşi în România, copiii au vizitat în primele zile Cetatea de scaun a lui Ştefan cel Mare şi mormântul voievodului de la Mănăstirea Putna, dar şi chilia lui Daniil Sihastrul. Au călătorit apoi la Cetatea Nemţului şi la mănăstirea Paltin - Petru Vodă. Au fost plimbaţi cu vaporaşul pe lacul de la Bicaz, au traversat Cheile Bicazului şi s-au îndreptat spre Mănăstirea Floreşti din Cluj. Pelerinajul volohilor a continuat în judeţul Alba, unde au văzut Universitatea 1 Decembrie 1918 şi cetatea. Ultimele zile de pelerinaj le-au petrecut în Hunedoara, unde au văzut cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Castelul Corvinilor, Cetatea Devei, Muzeul Aurului din Brad, mormântul lui Avram Iancu de la Ţebea şi mănăstirea Crişan. Au fost cazaţi la mănăstiri, iar unul dintre locurile unde s-au simţit cel mai bine, spune călugărul, a fost schitul de lângă Sarmizegetusa Regia. Au petrecut aici în jurul unui foc de tabără, povestind despre istoria românilor. Înainte de a se întoarce în Ucraina, volohii au mai vizitat Oradea şi Băile Felix. „Despărţirea de prietenii pe care şi i-au făcut în România nu a fost uşoară. Au plâns, s-au îmbrăţişat şi au stabilit noi legături cu prieteni din ţară pe care îi vor mai întâlni în curând. A doua zi la ora 5:30 dimineaţa au pornit spre Sighet, pentru a trece vama spre locurile natale”, a relatat Eftimie Mitra.
Impresionaţi de români
Călugărul din Munţii Orăştiei a continuat să păstreze legătura cu copii volohi şi cu familiile acestora, după revenirea lor în Ucraina. Primeşte zilnic mesaje de la ei în care aceştia îi spun cât de impresionaţi au fost de România şi de modul în care au fost primiţi de români. Una dintre adolescentele volohe şi-a prelungit cu câteva zile vacanţa, rămânând în Hunedoara. Alţi tineri volohi i-au scris părintelui că după călătoria în România, visează să trăiască şi să studieze în ţara noastră.
Povestea volohilor a început în urmă cu câteva secole, spune Eftimie Mitra. „Vitregia vremii a făcut ca ei să se retragă aşa departe de neamul lor când, după înfrângerea unor revolte ţărăneşti din Ardeal, înăbuşite de armatele împăratului austriac, au fost nevoiţi să ia calea exilului (spre nord). Ardealul fiind atunci sub ocupaţie Habsburgică. Denumirea de voloh/valah provine din Evul Mediu şi este atribuită popoarelor slave vorbitoare de limbă latină. Ei au venit în România să cunoască trecutul neamului din care descend. Deoarece în comunitatea unde vieţuiesc nu a avut cine să le vorbească despre istoria României, doar acum au aflat pentru prima dată de existenţa unor voievozi ca Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân”, a relatat Eftimie Mitra.
Schitul ridicat la poalele cetăţilor dacice
Schitul „Sfinţii Români”, unde vieţuiesc patru călugăriţe şi duhovnicul Eftimie Mitra se află la câţiva kilometri de Sarmizegetusa Regia, înconjurat de munţi şi de pădure, într-o vale traversată de izvoare, numită de localnici Valea Rea. Eftimie Mitra, a fost călugărit de Iustin Pârvu, unul dintre reprezentanţii de seamă ai ortodoxiei, la mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ, iar din 2011 ş-a găsit refugiu în inima Daciei, în schitul de la poalele cetăţilor dacice. În bisericuţa de lemn unde au loc slujbele, duhovnicul păstrează moaştele unor preoţi care au sfârşit în urma supliciilor din închisorile comuniste.
Vă recomandăm să citiţi şi:
O mănăstire unde vieţuiesc patru măicuţe şi un duhovnic a fost ridicată în inima vechii Dacii, la poalele Sarmizegetusei Regia. Eftimie Mitra, cel care conduce aşezământul monahal din Valea Rea, a fost călugărit de Iustin Pârvu, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai ortodoxiei în România. Călugărul a ajuns aici în urma unor întâmplări care i-au zdruncinat soarta.
Au trecut mai bine de 25 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, iar între timp duhovnicul a devenit un adevărat fenomen al ortodoxiei. Pelerinaje impresionante au loc în fiecare sfârşit de săptămână la mănăstirea Prislop, unde se află locul său de veci, iar învăţăturile sale au ajuns la fel cunoscute ca personalitatea sa. Unele dintre ele au menirea să îi ajute pe oameni să nu cadă pradă ispitelor.
Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.
Se încarcă comentariile...
