Miza de milioane de euro: soarta grupării acuzate de trafic de comori dacice decisă la un deceniu de la începerea procesului
0Procesul unei presupuse grupări de traficanţi de comori dacice din Munţii Orăştiei datează de un deceniu. Magistraţii au anunţat data soluţionării definitive a cauzei în care au fost judecaţi 10 inculpaţi, trei dintre ei aflându-şi deja sentinţele în dosare disjunse.
Mai multe persoane care au făcut parte, potrivit procurorilor, dintr-una din cele mai mari reţele de traficanţi de comori dacice îşi vor afla sentinţa definitivă în următoarele zile, după un deceniu de la începerea procesului. Vineri, Curtea de Apel Alba Iulia a anunţat amânarea soluţionării dosarului traficului de artefacte dacice pentru data de 23 februarie. Mai întâi, însă, a stabilit un termen pentru data de luni 12 februarie, pentru a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocată în dosar.
Din 2008, magistraţii Judecătoriei Deva şi ai Curţii de Apel Alba Iulia au început judecarea dosarului în care zece hunedoreni şi cetăţeni străini sunt acuzaţi că au participat la furtul şi traficarea pe piaţa neagră a mai multor tezaure antice preţioase furate din Sarmizegetusa Regia. În 2015, magistraţii Judecătoriei Deva i-au condamnat pe Ilic Ljubisa, Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare şi la plata unor daune de aproape 1,5 milioane de euro, pentru bunurile de patrimoniu traficate.
Laszlo Olah şi Remus Popa au cerut să fie judecaţi separat, iar în urma disjungerii cauzei a fost încetat procesul penal împotriva lor, pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, după ce iniţial au fost condamnaţi de Judecătoria Deva, la pedepse cu suspendare. Daniel Moc, al treilea inculpat care a solicitat să fie judecat separat, a fost condamnat în noiembrie 2017, de Curtea de Apel Alba Iulia, la şase luni închisoare pentru furt calificat de obiecte de patrimoniul cultural cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional şi la plata unei despăgubiri de 111.576 euro. A fost acuzat că a ajutat la valorificarea unei brăţări dacice în valoare de 500.000 Euro, furată din Sarmizegetusa Regia. În cazul celor trei, mai multe infracţiuni de care au fost acuzaţi iniţial s-au prescris.
Infracţiuni de două decenii
Potrivit rechizitoriului, grupul condus de un interlop sârb, Ilic Ljubisa, şi de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, în dosarul în care Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut iniţial daune de 6,6 milioane de euro. În perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor. Potrivit anchetatorilor, la o singură acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini. Piesele erau traficate apoi în Occident, pe piaţa neagră a antichităţilor.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Consiliul Judeţean a fost nevoit să returneze peste două milioane de lei Ministerului Dezvoltării pentru proiectul de modernizare a drumului judeţean dintre Costeşti şi Sarmizegetusa Regia. Drumarii nu au respectat contractul, iar lucrările au fost de calitate slabă. La prima furtună mare, noua şosea s-a prăbuşit în mai multe locuri.
Peste 100 de fagi care prezintă pericol pentru vestigiile dacice din Sarmizegetusa Regia şi pentru vizitatorii ei vor fi extraşi din sit, până în primăvara acestui an, însă autorităţile judeţului nu se opresc aici: intenţionează să taie pădurea întinsă pe mai mult de 17 hectare din zona I a sitului UNESCO.
Cei care ajung în aceste zile la Sarmizegetusa Regia sunt întâmpinaţi de privelişti de poveste. Cetatea dacică din Munţii Orăştiei s-a împodobit cu „straiele de iarnă”.
Se încarcă comentariile...
