Locurile celor mai stranii fenomene din Munţii Carpaţi: grotele ucigaşe, pădurea vindecătoare şi vulcanii noroioşi
0O mulţime de locuri din Munţii Carpaţi impresionează prin fenomenele naturale petrecute în jurul lor şi prin legendele iscate de acestea.
Munţii Carpaţi oferă o mulţime de atracţii neobişnuite amatorilor de senzaţional. Iată câteva dintre cele mai faimoase:
Muntele Puciosul
În Muntele Puciosul (Puturosul) din Ţinutul Secuiesc se află mai multe grote sulfuroase, numite mofete, rămăşiţe ale galeriilor de coastă săpate artificial pentru exploatarea sulfului. Galeria Sulfuroasă, cea mai importantă dintre ele oferă un fenomen impresionant: debitează circa 3.000 mc de gaz pe zi, care poate fi văzut „curgând” în grotă. La caăptul altui traseu se află Grota Ucigaşă, o fostă galerie de mină care prezintă un fenomen asemănător şi unde se poate vedea sulful depus pe pereţi, în abundenţă. Legende locale spun că grotele au fost locurile mai multor sinucideri în trecut şi chiar al unui obicei ca, atunci când într-o familie se năştea un copil, bunicii acestuia să îşi ia adio la familie şi să parcurgă ultimul lor drum spre Peştera Sulfatară. A doua zi, trupurile celor decedaţi erau luate din peşteră şi îngropate, într-un cimitir din apropiere, ascuns acum de o pădure deasă de stejar.
Vulcanii Noroioşi
Cea mai spectaculoasă zonă ocupată de „vulcani noroioşi” se află în Subcarpaţii de Curbură, în judeţul Buzău. Atracţiile principale ale rezervaţiei naturii sunt locurile:La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici şi Beciu. Vulcanii noroioşi din Pâclele Mari acoperă 15 hectare, iar cei din Pâclele Mici 10 hectare. Potrivit geologilor, vulcanii noroioşi sunt movile conice, asemenea unor pâlnii cu vârful în sus, care se formează la suprafaţa pământului, prin erupţia gazelor naturale care-şi croiesc drum de la adâncimi de circa 3.000 de metri spre suprafaţa pământului, printr-un strat de sol argilos, în combinaţie cu pânza freatică. Noroiul este împins continuu de gazele naturale spre gura vulcanilor, de unde se prelinge pe versanţii acestora, iar fenomenul modifică în permanenţă peisajul. Vulvanii au dat şi ei naştere unor legende.
„Dacă nu ştiţi şi n-aţi văzut, să vă spun eu că acolo şi-a aşezat necuratul cazanele cu smoala clocotită; pe sub pământ gâlgâie şi fierbe glodul noroios, mai rece decât ghiaţa, mai negru decât ceaţa; apoi, pe guri căscate prin tot ocolul acestei văi fără de scursoare, ţâşneşte în sus, când de-o schioapă, când de-o palmă, când de-un stânjen şi mai mult; la fiecare gură împrejur s-a durat muşuroi şi balele cătrănite, pe care ucigă-l toaca le scuipă din văgăună, se scurg năclăite de-a lungul moviliţelor, se adună în nămol, se usucă în vânt, se crapă de soare şi aştern tot fundul văii cu o humă sură şi jilavă, pe care nu se prinde, Doamne fereşte, nici troscot, nici ciulini”, scria Alexandru Odobescu, descriind vulcanii noroioşi.
Sfinxul - locul energiilor
Numeroase legende a inspirat şi Sfinxul din Munţii Bucegi, un megalit care impresionează prin forma sa neobişnuită, asemănată Sfinxului din Egipt. Locurile din jurul său sunt considerate cu o puternică încărcătură energetică, iar unii autori au susţinut că Sfinxul a fost în trecut un loc sacru, în jurul căruia se petreceau ritualuri religioase şi sacrificii. „Acestă figură într-adevăr titanică din munţii Daciei vechi ne înfăţişează după toate caracterele sale imaginea supremei divinităţi a timpurilor pelasge”, afirma istoricul Nicolae Densuşianu, menţionând că triburile din Antichitate îşi venerau zeii pe vârfurile înalte ale munţilor. Şi în prezent, mulţi români au dedicat o zi Sfinxului, cea de 28 noiembrie, şi susţin că muntele pe care se află emană energii puternice pe care doar iniţiaţii le pot simţi.
Peştera cu sunete ciudate
Peştera Izvorul Tăuşoarelor din Munţii Rodnei a fost descoperită la mijlocul secolului trecut de un învăţător pasionat de munte. Este una dintre cele mai lungi şi mai denivelate peşteridin România, ajungând la peste 400 de metri sub nivelul mării, însă impresionează mai ales prin galeriile ocupate de formaţiuni de gips şi de bile de dimensiuni considerabile, în pereţi şi pământ, despre care nu se ştie exact cum s-au format. Peştera are o „sală a sunetelor” - un loc unde se aud zgomote ciudate, despre care pasionaţii de paranormal au spus că ar fi de fapt vocile unor copii şi femei. Există numeroase legende despre peştera din Munţii Rodnei.
Vulcanul cu metale rare din Apuseni
Munţii Metaliferi din Carpaţii Occidentali impresionează prin bogăţia zăcămintelor de aur şi argint, iar printre cele mai fascinante locuri ale acestora este Vulcanul Săcărâmbului. A devenit faimos la mijlocul secolului al XVIII-lea, după ce în adâncurile sale au fost descoperite zăcăminte bogate de metale preţioase: aur, argint, telur, săcărâmbit, silvanit, scorodit, pirofirit, rodonit, stibiuconi, valentinit şi alte numeroase tipuri de minereuri, unele descoperite aici pentru prima dată în lume. Numai în secolul al XIX-lea peste 40 de tone de aur au fost extrase din măruntaiele Săcărâmbului. Pădurea care înconjoară conul vulcanic poartă numele Pădurea de argint, iar zona a fost declarată climaterică, datorită beneficiilor sale pentru sănătate. „Întreg Săcărâmbul, nu doar «pădurea de argint», reprezintă un centru energetic foarte puternic. O explicaţie este faptul că aşezarea se află în centrul unui vechi con vulcanic care a avut altitudinea de 3.300 de metri. Acest con există virtual, îşi manifestă energiile resimţite intens. Practic, deşi arealul Săcărâmbului se află la altitudinea de 800 de metri, cei care vin aici se simt atmosfera de la peste 3.000 de metri“, spune cercetătorul Alexandru Tokar. Locul fostelor mine de aur a devenit acum o zonă indicată pentru „silvoterapie”.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
