Lista neagră a dezastrelor petrecute pe drumurile ţării. 48 de morţi în autobuz, marea tragedie ascunsă de comunişti

Lista neagră a dezastrelor petrecute pe drumurile ţării. 48 de morţi în autobuz, marea tragedie ascunsă de comunişti

Explozia de la Mihăileşti.

Cel mai grav accident rutier din istoria României s-a petrecut în 1980, în nordul ţării, unde un autobuz supraîncărcat cu navetişti s-a prăbuşit într-o mlaştină. Şi alţi şoferi au provocat tragedii soldate cu zeci de morţi, pe şoselele ţării.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aproape 50 de oameni au murit în cel mai cumplit accident rutier din istoria României. Petrecută în anii de comunist,autorităţile au încercat să ascundă tragedia, la fel cum au făcut şi în alte cazuri aproape similare. Iată câteva dintre cele mai mari tragedii de pe drumurile ţării.

Autobuzul prăbuşit în mlaştină – 48 de morţi
În duminica de 29 iunie 1980, în jurul orei 14:00, în apropierea satului Huţani, într-un loc numit „Şapte poduri”, un autobuz care transporta 83 de oameni s-a răsturnat într-o mlaştină adâncă de cinci metri. Explozia unui cauciuc ar fi cauzat accidentul, potrivit autorităţilor vremii. Autobuzul supraîncărcat, în care se aflau în mare parte muncitori de la uzinele din Suceava, a ieşit de pe şosea în zona unui pod, scufundându-se în ape. 48 de oameni au murit, trupurile lor fiind scoase cu greutate din epava maşinii. Alţi 35 de pasageri au fost răniţi. Presa din anii regimului comunist a relatat sumar despre catastrofa de la Huţani, menţionând doar că un autobuz care circula pe ruta Suceava - Botoşani a fost implicat într-un accident. Una dintre măsurile luate după tragedie a fost asanarea mlaştinii.

Accidentul de pe Valea Uzului – 27 de morţi
În seara duminicii de 21 august, în jurul orei 19:00, un camion cu remorcă în care se aflau 63 de oameni s-a prăbuşit în albia unui râu de pe Valea Uzului, la limita dintre judeţele Bacău şi Harghita. 27 de călători, mulţi dintre ei copii, au murit striviţi între fiare sau înecaţi în râul de munte. Tragedia s-a petrecut la trecerea podului peste Uz, pe un drum forestier. Şoferul camionului s-a apropiat prea mult de marginea carosabilului, încercând să evite impactul cu un autoturism care circula din sens opus. Drumul s-a surpat sub greutatea remorcii încărcată cu oameni şi bagaje, iar aceasta s-a prăbuşit în râu, antrenând în cădere şi camionul. Mai mult de zece ore a durat scoaterea victimelor din camionul devastat.

Explozia de la Mihăileşti – 18 morţi
În 24 mai 2004, cu câteva minute înainte de ora 6 dimineaţa, şoferul unui camion care transporta 20 de tone de azotat de amoniu a pierdut controlul volanului şi s-a răsturnat în şanţ. Accidentul s-a petrecut în comuna Mihăileşti, aflată la 30 de kilometri de Buzău, pe Drumul Naţional 2. Încărcătura cu saci de azotat a fost cuprinsă de flăcări, după ce partea din faţă a camionului a luat foc. La faţa locului au sosit echipajele de prim-ajutor şi ale pompierilor. În acest timp, camionul a explodat. În urma deflagraţiei au murit pe loc 18 oameni, iar alţi 13 au fost răniţi. Resturi din camion şi victime au fost aruncate la aproape un kilometru, de suflul exploziei. Şoseaua a fost distrusă, iar un crater cu adâncimea de şapte metri s-a format în locul exploziei. Doi reporteri de televiziune ajunşi la faţa locului s-au numărat printre victimele ucise de explozia de la Mihăileşti.

Accidentul de la Scânteia – 14 morţi
În 14 august 2009, în jurul orei 14:20, un microbuz cu călători care circula pe Drumul Judeţean 246 a fost lovit de un tren accelert care circula pe ruta Iaşi - Braşov. Accidentul petrecut pe o trecere peste calea ferată din satul Scânteia a fost devastator: au murit 14 pasageri ai microbuzului, iar alţi doi au fost răniţi. Potrivit unuia dintre pasagerii care a scăpat cu viaţă, şoferul număra bani în momentul în care s-a angajat la trecerea cu calea ferată. Neatenţia sa ar fi provocat tragedie. Microbuzul, lovit de tren pe partea central-stângă, a fost împins 350 de metri de la locul impactului.

Microbuzul cu pescari, zdrobit de autocar – 12 morţi
În 7 septembrie 2006, în jurul orei 4 dimineaţa, la ieşirea din municipiul Bârlad, un microbuz şi un autocar s-au ciocnit violent într-o intersecţie. Autocarul, înmatriculat în Republica Moldova, cu 29 de călători la bord, a lovit în plin microbuzul al cărui şofer nu s-a asigurat la intrarea pe drumul european de pe un drum secundar. Accidentul a dus la moartea a 12 dintre pasagerii microbuzului în care se aflau 17 persoane. Autorităţile au stabilit că microbuzul în care se aflau pasageri din Oneşti, care mergeau la pescuit, era supraaglomerat.

Şoferul care a decimat o şatră – 24 morţi
O crimă cu premeditare poate fi înscrisă în rândul celor mai mari tragedii provocate de şoferi. În 1974, Eugen Grigore, un şofer de camion din Iaşi, a ucis 24 de persoane, într-un raid cu camionul printre barăcile de la marginea Iaşiului. Tragedia a urmat unui alt eveniment cumplit. Soţia şi copiii bărbatului au ars în incendiul provocat de romii care au dat foc casei în care aceştia locuiau. Drept răzbunare, şoferul a plecat cu camionul spre colonia de la marginea oraşului. Ajuns la locul unde ar locuit ţiganii care i-ar fi ucis familia, Grigore a apăsat pedala de accelaraţie la maximum, trecând peste corturile în care se adăposteau mai multe familii. 24 de oameni au fost ucişi, iar şoferul a fost condamnat la închisoare pe viaţă.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Povestea şoferului care a ucis 24 de ţigani cu un camion. Securitatea a dosit măcelul, de frica conflictelor interetnice

În 1974, la Iaşi, un şofer de camion era pe punctul de a porni un război interetnic după ce, din răzbunare, a călcat cu o maşina grea o şatră de ţigani, curmând 24 de vieţi. Cazul lui Eugen Grigore a fost bine ascuns de Securitatea vremii, spun specialiştii consultaţi de “Adevărul”, pentru a nu se naşte un conflict între români şi ţigani.

Imaginile apocaliptice ale catastrofei din Certej, soldată cu 89 de morţi: cadavrele sfărâmate şi târâte în avalanşa sterilului toxic abia au fost identificate

Se împlinesc 45 de ani de la cel mai mare dezastru minier din ultimul secol. Aproape 100 de oameni au murit în 30 octombrie 1971, după ce iazul de steril din Certej s-a prăvălit peste un cartier muncitoresc şi a distrus totul în calea lui. Autorităţile comuniste au minimalizat tragedia, dorind să ascundă amploarea ei.

Imaginile apocaliptice ale catastrofei din Certej, soldată cu 89 de morţi: cadavrele sfărâmate şi târâte în avalanşa sterilului toxic abia au fost identificate

Se împlinesc 45 de ani de la cel mai mare dezastru minier din ultimul secol. Aproape 100 de oameni au murit în 30 octombrie 1971, după ce iazul de steril din Certej s-a prăvălit peste un cartier muncitoresc şi a distrus totul în calea lui. Autorităţile comuniste au minimalizat tragedia, dorind să ascundă amploarea ei.

 

citeste totul despre: