Hunedoara, nume de origine maghiară sau latină? De unde provine denumirea oraşului şi ce controverse a creat

Hunedoara, nume de origine maghiară sau latină? De unde provine denumirea oraşului şi ce controverse a creat

Hunedoara s-a dezvoltat în jurul Castelului Corvinilor. FOTO: Daniel Guţă.

Istoricii au căutat originile numelui Hunedoara, al uneia dintre cele mai vechi aşezări locuite de pe teritoriul României, şi au formulat mai multe ipoteze privind provenienţa sa: unii cercetători au susţinut că denumirea Hunedoara este latină şi ar însemna ţinutul focului, în timp ce alţi istorici îi găsesc originea într-un antroponim maghiar.

Ştiri pe aceeaşi temă

Hunedoara este una dintre cele mai vechi aşezări din România. Potrivit arheologilor, zona a fost locuită încă din Neolitic. Cea mai veche atestare documentară a localităţii Hunedoara provine din anul 1265, când este menţionat un “Arhidiaconus de Hugnod”.  Numele Hungnod, cel menţionat ca fiind al aşezării din Evul Mediu, apare pentru prima dată în registrul de dijme papale, când comitatul Hunedoara, cunoscut şi ca Varmeghia Hunedoarei (în maghiară Hunyad vármegye, în germană Komitat Hunyad, în latină Comitatus Hunyadiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei. Prima menţiune documentară a cetăţii, potrivit istoricilor, datează din anul 1399.

“Înainte de anul 1273, cetatea a fost locuită, cu întregul ţinut aparţinător, de Voievodul Litovoi, un precursor al întemeierii Ţării Româneşti”, se arată în documentele din anii 1970, păstrate la Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara.

Numele Hunedoarei este mai vechi decât cel al lui Ioan de Hunedoara, a cărui familie a stăpânit ţinutul şi Castelul Corvinilor în secolul al XV-lea. Una dintre ipotezele susţinute de istorici este că numele Hunedoara provine dintr-un nume propriu maghiar, Hunyad. El este compus din atopronimul Hunyad la care care este alăturat “vár”, ceea ce înseamnă cetate în limba maghiară.

Hunedoara – Ignis Ora
Istoricii români au susţinut şi alte ipoteze privind denumirea municipiului. „În privinţa originii denumirii de Hunedoara, ipoteza verosimilă este: Hunedoara vine de la denumirea latină Ignis Ora, care ar însemna tărâmul sau ţinutul focului, fapt susţinut prin aceea că focul reprezintă elementul principal în producerea fierului. Din acest Ignis Ora a rezultat Inedoara, fapt care se justifică etimologic. Populaţia veche şi ţăranii din jur îi spun şi astăzi Inedoara sau Hinedoara. Forma de Uniedoara e o variantă produsă prin îndulcirea cuvintelor, fapt caracteristic locuitorilor din această zonă”, se arată în Istoricul oraşului, document redactat pe baza cercetărilor istoricilor, păstrat la Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara.

De-alungul timpului, aşezarea a fost menţionată cu diverse denumiri, „plecând tot de la Inedoara”, realizatorii istoricului Hunedoarei. De exemplu: în 1265 – Hugnod, în 1276 – Hunod, în 1336 – Hunyad, în 1409 – Hunyadvar şi mai târziu Vajda Hunyad (1597, 1733). De asemenea, în 1808 – Hinydara sau în 1833 Hinyedora.

Hunii, respinşi de istorici
O serie de ipoteze privind originea numelui Hunedoara erau mai puţin acceptate. Printre ele se număra faptul că numele Hunedoara provine de la cuvântul „Hun”, deci de la populaţia migratoare a hunilor. „Dar hunii, ca popor de stepă, n-au locuit în această zonă, evitând pădurile şi locurile înalte”, informau iostoricii. Nici faptul că numele Hunedoara ar provenii de la cuvântul avar „Huned”, deci de la populaţia migratoare a avarilor. „Nici acest fapt nu este dovedit, avarii şi hunii alegând tot pusta panonică”. O altă ipoteză respinsă de istoricii anilor 1970 este cea că numele oraşului ar proveni de la cuvântul „Huna” sau „Hunya”, care ar însemna gutui, iar prin adăugarea cuvântului „ady”, ar însemna locul unde cresc mulţi gutui. Faptul că termenul Hunedoara ar proveni de la denumirea latină „Unita ora”, care ar însemna ţinutul cuprins între munţii înalţi nu prezenta susţinere, potrivit istoricilor.


Vă recomandăm şi:

Filmul crimelor comise de Armata Roşie în România după 23 august: femei împuşcate în cap sau călcate cu camionul de sovietici, execuţii mafiote, violuri

Un număr impresionant de crime, jafuri şi violuri, comise asupra populaţiei civile, au lăsat în urmă trupele sovietice care au tranzitat sau au staţionat în vestul ţării, după 23 august 1944. Arhivele judeţului Hunedoara păstrează sute de documente de anchetă şi plângeri privind infracţiunile grave comise de ostaşii Armatei Roşii în cei trei ani în care au ajuns în judeţ. Multe dintre ele au rămas nepedepsite de autorităţi.

Agatârşii, tribul misterios al Daciei în care nevestele erau împărţite frăţeşte. Bărbaţii se împodobeau cu aur, îşi tatuau chipul şi mădularele

Agatârşii au locuit pe actualul teritoriu al Transilvaniei în urmă cu 2.500 de ani, potrivit istoricilor, iar autorii antici au descris obiceiurile neobişnuite ai celor consideraţi strămoşi ai dacilor. Agatârşii, tatuaţi, vopsiţi şi împodobiţi cu aur, îşi luau mai multe neveste pe care le împărţeau între ei, îşi cântau legile şi îi venerau pe Apollo şi Dionis.

Povestea celui mai sângeros atac terorist petrecut vreodată în România. Măcelul generat de Operaţiunea „Autobuzul“, relatat de supravieţuitori după 34 de ani

Cel mai sângeros atac terorist din România, petrecut la 23 august 1981, a avut de o parte a baricadei trei atacatori amatori, care au preluat controlul, sub ameninţarea armelor, asupra unui autobuz plin de călători, iar de cealaltă parte forţe de ordine total incompetente, care au rezolvat cazul cu preţul unui măcel. Unul dintre călătorii supravieţuitori şi doi dintre ofiţerii de Securitate implicaţi ne-au povestit cum s-a derulat drama.

 

citeste totul despre: