George Homoştean va fi judecat pentru crimele regimului comunist. Fostul ministru de 93 de ani a mai fost condamnat în „Operaţiunea Autobuzul”
0
Procurorii militari l-au trimis în faţa instanţei pe deveanul George Homoştean (93 de ani), fost ministru de interne în regimul Ceauşescu, în dosarul morţii dizidentului Gheorghe Emil Ursu în care, alături de alţi trei inculpaţi, a fost acuzat de infracţiuni contra umanităţii. Homoştan a fost condamnat la începutul anilor 1990 şi în dosarul suprimării teroriştilor din Hunedoara.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a anunţat trimiterea în judecată a deveanului George Homoştean, în vârstă de 93 de ani, fost ministru de Interne înainte de 1989, alături de maiorul în rezervă Marin Pârvulescu, colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri de securitate şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, înainte de 1989. Cei patru vor fi judecaţi pentru infracţiuni contra umanităţii în dosarul morţii dizidentului Gheorghe Emil Ursu.
În rechizitoriul întocmit în cauză, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt: în perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de 21 septembrie 1985 şi decedând la data de 17 noiembrie 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava.
Persecutat de Securitate
Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului şi pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat” infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine.
În realitate, aşa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte precum: legăturile disidentului cu postul de radio „Europa Liberă”, relaţiile şi discuţiile cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist.
Ucis în bătaie
„Inculpaţii Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă. De asemenea, inculpaţii Homoştean George, în calitate de ministru de interne, şi Tudor Postelnicu, în calitate de şef al Departamentului Securităţii Statului, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către Ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist. De asemenea, la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil”, se arată în dosarul trimis spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.
Gheorghe Ursu, disident anticomunist, a murit în penitenciar, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, la ordinul unor ofiţeri de Securitate. Pentru moartea lui Gheorghe Ursu au mai fost condamnate până în prezent două persoane: Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.
Operaţiunea Autobuzul
George Homoştean a fost ministru de Interne în perioada comunistă în timpul guvernelor Ilie Verdeţ şi Constantin Dăscălescu. Numele său este legat de intervenţia în forţă a autorităţilor în „Operaţiunea Autobuzul”. În august 1981, trei tineri cu vârste între 23 şi 32 de ani au furat arsenalul postului de miliţie din Pui şi au deturnat un autobuz care circula pe ruta Haţeg – Orîştie. Teroriştii au luat peste 40 de ostatici şi l-au obligat pe şofer să se îndrepte spre Timişoara, cu intenţia de a părăsi România. Operaţiunea „Autobuzul“, cum a fost cunoscută acţiunea miliţiei şi trupelor de securitate, a avut că rezultat împuşcarea „teroriştilor“, dar şi a câtorva dintre pasagerii autobuzului. Justiţia post-decembristă a dat o sentinţă în cazul lichidării aşa-zişilor terorişti. Conform unei sentinţe definitive şi irevocabile a Curţii Supreme, din 2002, Homoştean se face vinovat de coordonarea asasinării protestestarilor anticomunişti. George Homoştean a fost arestat la data de 26 ianuarie 1993 şi eliberat la data de 15 aprilie 1994, prin amnistiere, conform Decretului 11/1988, care prevedea la art. 2, că ”se reduc cu jumătate, pedepsele cu închisoarea mai mari de 10 ani aplicate de instanţa de judecată”. Ulterior, prin decretul prezidenţial 952 din 27 noiembrie 2002, la propunerea Ministerului Justiţiei, a fost graţiat restul de pedeapsă rămas neexecutat. Fostul demnitar a păstrat tăcerea asupra celor petrecute în ziua de 23 august. În 26 aprilie 2010, fostul preşedinte Traian Băsescu i-a acordat lui Homoştean Ordinul „Virtutea Militară“, dar la scurt timp i-a retras decoraţia.
Vă recomandăm şi:
Numeroase dosare de anchetă păstrate la Arhivele Judeţului Hunedoara prezintă cazurile tragediilor provocate de ostaşii sovietici care au tranzitat judeţul din toamna anului 1944 şi în 1945. Zeci de femei le-au căzut victime, iar de cele mai multe ori autorii violurilor şi crimelor nu au mai fost traşi la răspundere. Uneori, însă, localnicii au găsit prilej să să răzbune pe „oaspeţii” lor.
Aproape 700 de prizonieri sovietici au murit în iarna anului 1941 în lagărul de la Crăciuneşti, judeţul Hunedoara. Cei mai mulţi dintre ei au sfârşit în urma deciziilor luate de comandantul Nicolae Stavrescu. Povestea celui prezentat ca un „torţionar de ruşi“ a fost expusă în notele informative păstrate la Arhivele Naţionale din judeţul Hunedoara.
Un număr impresionant de crime, jafuri şi violuri, comise asupra populaţiei civile, au lăsat în urmă trupele sovietice care au tranzitat sau au staţionat în vestul ţării, după 23 august 1944. Arhivele judeţului Hunedoara păstrează sute de documente de anchetă şi plângeri privind infracţiunile grave comise de ostaşii Armatei Roşii în cei trei ani în care au ajuns în judeţ. Multe dintre ele au rămas nepedepsite de autorităţi
Se încarcă comentariile...
