FOTO Retezatul din deceniile trecute. Frumuseţea templului gigantic al naturii, surprinsă în imagini rare

Publicat: 16.09.2020 23:59

Ultima actualizare: 10.08.2022 19:51

Imagini inedite realizate în Masivul Retezat, de către fotograful Joseph Horvath, au fost păstrate în colecţia digitală a Muzeului de Etnografie din Budapesta.

Muzeul de Etnografie din Budapesta păstrează în colecţiile sale digitale o serie de fotografii rare, realizate în deceniile trecute de fotograful Joseph Horvath în Masivul Retezat, înaintea celui De-al Doilea Război Mondial.

GALERIE FOTO CU RETEZATUL ÎN IMAGINILE LUI JOSEPH HORVATH

Retezatul a fost declarat rezervaţie naturală în 1935, când o sută de kilometri pătraţi din ţinutul masivului au devenit primul parc naţional al României.

„Retezatul! Puţine nume de munte evocă impresii mai profunde de pribegii turistice, naturaliste şi vânătoreşti. Rar un masiv muntos care să te vrăjească mai mult cu peisagiile, de cea mai autentică sălbătăcie, să te fascineze mai tainic prin florile-i rare, prin gâzele minunate, vânatul extraordinar şi mai ales prin neîntrecutele fenomene glaciale: căldări, custuri, iezere, morene etc.

În acest gigantic sanctuar al naturii cu o întindere de cel puţin 100 kilometri pătraţi vor admira şi studia minunele creaţiunii concentrate aici parcă din adins, generaţiile actuale şi viitoare de naturalişti, turişti din ţară şi de peste hotare, atraşi de faima Retezatului. Aici îşi va face educaţia patriotică şi tinerimea care va sorbi în aceşti munţi aerul de libertate lăsat moştenire de Craiul Decebal, şi îşi va umplea sufletul de mândrie cunoscând acest petec de pământ unic în felul său, simbol al bogăţiilor noastre naturale: Retezatul", scria la sfârşitul anilor 30 omul de ştiinţă Alexandru Borza, în descrierea „Retezatul”, publicată în revista Carpaţii.

Parcul Naţional Retezat se întinde în prezent pe aproape 40.000 de hectare, impresionează prin numărul mare de lacuri glaciare, peste 50, şi este considerat un adevărat tărâm sălbatic al Europei. În Retezat se află cel mai întins lac glaciar din ţară, Bucura.

Tot aici, călătorii găsesc Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine dar fiecare lac, tău, sau ochi de apă din Retezat, pete de culoare albastru-verzui în imensitatea muntelui, poate stârni emoţii călătorilor, la fel cum o fac şi vârfurile de peste 2.000 de metri şi căldările sale.

Fotograful Retezatului

Joseph Horvath, „fotograful Ţării Haţegului şi al Retezatului”, s-a stabilit la sfârşitul anilor 1920 în Haţeg, unde şi-a deschis propriul salon de fotografie, care a fost şi primul atelier de acest fel din oraşul Haţeg. Autorul i-a fost colaborator apropiat istoricului Constantin Daicoviciu, ca fotograf pe şantierele arheologice din anii 1930 de la Ulpia Traiana Sarmizegetusam şi pe cele ale cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. A fost fotograf şi al Muzeului Naţional de Istorie al României, până în anul 1976, când s-a pensionat. Fotografiile artistului au ilustrat cele cinci ediţii ale „Ghidului turistic al judeţului Hunedoara” şi au fost prezentate, de asemenea, în mai multe expoziţii personale în ţară, în Ungaria, Austria, S.U.A., ţări din Europa şi America de Sud, informează autorii volumului biografic „Horvath Josef – Ţara Haţegului. Dimensiuni sentimentale” (Deva, 2001).

Citește și: FOTO Splendoarea lacurilor glaciare din Masivul Retezat: „tărâmul fermecat cu ochi albaştri”