FOTO Drumul marmurei, scurtătura prin munţi care dă fiori. Traseul ascuns spre faimoasa carieră de la Ruşchiţa
0
Un drum spectaculos de 10 kilometri se strecoară prin munţi pentru a lega satele de pe Valea Cernei de vechile localităţi miniere Rusca Montană şi Ruşchiţa, faimoase şi pentru cariera de marmură.
Câteva drumuri forestiere de 10 - 12 kilometri leagă, pe creste şi văi, satele comunelor Lunca Cernii de Jos, din judeţul Hunedoara, şi Rusca Montană, din Caraş Severin.
Au fost bătătorite de-a lungul timpului de carele şi paşii localnicilor care le străbăteau pentru a ajunge la târgurile de animale, la exploatările de pădure, minele şi carierele de marmură din Ţinutul Pădurenilor şi din Munţii Poiana Ruscă.
Deşi este de pământ, cel mai accesibil dintre ele porneşte de la Gura Bordului, locul unde se termină asfaltul spre satele Rusca Montană şi Ruşchiţa (Caraş Severin), aflate la 10 kilometri, faimoase datorită marmurei de Ruşchiţa.
Cariera de la Ruşchiţa se află la circa 10 kilometri nord-vest de Rusca Montană, iar de aici sunt tăiate blocuri uriaşe de marmură are diferite nuanţe, de la alb la gri, roz, roz-gălbui şi roşiatic. A fost pusă în exploatare de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi se dezvoltă într-un relief montan între 600 şi 850 de metri altitudine altitudine, în sudul munţilor Poiana Ruscă pe o întindere de peste 40 de hectare.
Foto: Melania Iscru. Facebook.
Scurtătura prin munţi, spre Rusca Montană începe de la capătul şoselei Topliţa – Lunca Cernii de Sus – limita judeţului Hunedoara cu judeţul Caraş Severin.
Şoseaua de 30 de kilometri a fost inaugurată în 2013, fiind construită pe fonduri europene, pentru a scoata din izolare satele de pe Valea Cernei, din judeţul Hunedoara. Drumul asfaltat se opreşte însă la marginea pădurii, acolo unde un panou anunţă intrarea în judeţul Caraş-Severin.
De aici, călătorii care se îndreaptă spre Rusca Montană pot porni pe jos, cu biciletele sau cu maşinile 4x4, pe drumul forestier spre Rusca şi Rusca Montană. Autorităţile din Caraş – Severin au anunţat de peste cinci ani că vor asfalta acest tronson de 10 kilometri până în satul Rusca Montană, însă nu au mai făcut-o.
Foto: Melania Iscru / Facebook
Traseul drumului de pământ este spectaculos, iar la capătul lui, cele două sate învecinate de la poalele Vârfului Rusca (1.355 metri) îşi întâmpină oaspeţii într-o atmosferă pitorească, de foste aşezări miniere, înconjurate de munţi şi păduri. Zăcămintele de fier, cupru, zinc şi alte minereuri complexe au fost exploatate aici de aproape trei secole, iar în primele decenii de comunism la Rusca Montană au funcţionat şi mine de uraniu.
Foto: Melania Iscru / Facebook
Cea mai spectaculoasă privelişte o oferă cariera de marmură de la Ruşchiţa, una dintre cele mai mari din Europa, însă în ciuda bogăţiei resurselor, sărăcia şi izolarea au afectat din plin fostele localităţi miniere din Banatul Montan. „Săraca ţară bogată! Cum arată o zonă bogată în zăcăminte de uraniu şi marmură. Chiar dacă e vorba de o fostă colonie minieră, oamenii de aici care au trudit în mina de uraniu ar trebui să aibă o altă viaţă. Am găsit însă ruine, am văzut oameni suferinzi, într-un peisaj dezolant oferit de ruinele clădirilor din secolul al XIX-lea, dar şi al celor mai noi. Drumul spre aurul alb (marmura) îţi dă fiori”, scrie Melania Iscru, autoarea fotografiilor de pe drumul care leagă satele din Ţinutul Pădurenilor, de Ruşchiţa şi Rusca Montană.
Foto: Traian Manu
Mai puteţi citi şi:
Se încarcă comentariile...
