Episopul Gurie: „în Europa de astăzi se trăieşte ca şi când Dumnezeu nici nu există. Elitele se ruşinează să mai afirme convingeri creştine”

Episcopul Gurie, al Devei şi Hunedoarei. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Episcopul Gurie, al Devei şi Hunedoarei a afirmat, în mesajul adresat credincioşilor, de Paşti, că în Europa se trăieşte ca şi când Dumnezeu nici nu există şi marea masă a elitelor politice şi academice se ruşinează să mai afirme convingeri creştine.

Adevărurile profunde pe care le proclamă Învierea Mântuitorului au devenit necunoscute pentru societatea europeană postmodernă sau ignorate, afirmă episcopul Gurie, al Devei şi Hunedoarei, în mesajul adresat credincioşilor cu ocazia Sărbătorii Înverii. În Europa de astăzi se trăieşte ca şi când Dumnezeu nici nu există şi marea masă a elitelor politice şi academice din Europa se ruşinează să mai afirme convingeri creştine, a transmis episcopul Devei şi al Hunedoarei. „Mai grav, există chiar o formă de prigonire subtilă a cetăţenilor europeni care sunt credincioşi practicanţi, întrucât acestora le este refuzat accesul la funcţiile publice de conducere”, afirmă episopul.

Europa, deşi creştină în origini, a ajuns anti-creştină în rezultat, scrie episcopul.  „Climatul de secularism dominant în Europa îi irită foarte mult pe exponenţii altor religii care trăiesc printre noi. Să ne amintim că, recent, un astfel de climat de secularism radical a dat naştere unor manifestări explicit profanatoare. La o renumită revistă de satiră din Paris au fost publicate imagini blasfemiatoare avându-l drept subiect pe Mahomed, întemeietorul islamului. Secularismul radical din Europa a făcut să nu mai existe nimic sacru în spaţiul nostru, nimic care să nu poată fi atins de ironie sau chiar de batjocură, totul făcându-se în numele ,,libertăţii de exprimare’’. Dar lucrul acesta a declanşat un val de atentate sinucigaşe, orchestrate de exponenţii religiei islamice, care consideră că, pentru parodierea sacrului, pedeapsa este moartea”, transmite episcopul Gurie.

Temerile Europei
S-a inaugurat astfel o nouă epocă în Europa, aceea a unei angoase generalizate, cauzate de perspectiva unor alte atacuri teroriste islamice, afirmă preotul. „Trebuie să redescoperim decenţa, să reactivăm, în fiinţa noastră, evlavia. Să fim respectuoşi la adresa personalităţilor sfinte din alte religii, pentru a respecta sensibilităţile altora şi pentru a putea pretinde o atitudine reciprocă. Atunci nu îi vom mai irita gratuit, iar civilizaţia noastră nu va mai apărea în ochii lor drept una ,,fără Dumnezeu’’, păgână, coruptă, degradată, blasfemiatoare”, scrie episcopul.

Episcopul Devei şi Hunedoara a afirmat în pastorală că musulmanii care vin în Europa sunt fascinaţi de performanţele tehnologice ale lumii noastre, dar detestă cultura (şi religia) care a generat aceste performanţe. „Rostul oricărei religii este să reverse dragoste între oameni, iar dacă nu o face, se demonstrează a fi o religie falsă, distugătoare şi asasină, iar nu una coborâtă din cer, de la Dumnezeul iubirii. Rostul nostru, al Ortodoxiei răsăritene, este să confirmăm, graţie experienţei noastre mistice, adevărata şi cea mai adâncă identitate a lui Dumnezeu: aceea de iubire fără de sfârşit, care vrea pe pământ o civilizaţie a dragostei, iar din fiecare ţară vrea o patrie de fraţi”, a transmis episcopul, în mesajul adresat credincioşilor, cu ocazia Sărbătorii Învierii.

Vă recomandăm şi:

Maicile de la Prislop, în ipostaze inedite. Ce fac călugăriţele la plecarea pelerinilor de la mormântul lui Arsenie Boca

Mănăstirea Prislop atrage zilnic mii de pelerini care vin din toate zonele ţării pentru a se ruga în faţa mormântului părintelui Arsenie Boca. La orele serii, după plecarea ultimilor vizitatori, călugăriţele de la Prislop îşi continuă munca, având grijă ca a doua zi aşezământul să îi primească pe credincioşi la fel de îngrijit.

Chinezii au vrut să copieze Mănăstirea Prislop, în Beijing. Un fost baron local le-a dat ideea, inspirat de Arsenie Boca

Mihail Rudeanu susţine că oficialităţile din China au fost de acord cu propunerea sa de a construi replica mănăstirii Prislop, în Beijing, însă pentru că statul român nu a finanţat iniţiativa lui, fostul şef al Consiliului Judeţean Hunedoara, din vremea guvernării Năstase, s-a mulţumit să ducă în Parcul Lumii din Beijing o troiţă de trei metri.

Cinci locuri de vis din Hunedoara care au transformat judeţul într-o destinaţie de top. Recordurile Castelului Corvinilor şi ale Mănăstirii Prislop

Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.