Drumul spre Sarmizegetusa Regia va fi redeschis din 20 decembrie. Situl UNESCO va putea fi vizitat cu aprobare

Lucrările de modernizare a celor 18 kilometri de drum judeţean, între Costeşti şi fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia, se apropie de final. Autorităţile judeţene susţin că până la finalul lunii şoseaua ar putea fi inaugurată. Totuşi, pe timp de iarnă, vizitarea sitului UNESCO se va putea face doar în condiţii speciale.

Aproape 85 la sută din lucrările programate în cadrul proiectului de modernizare a drumului judeţean Orăştie – Costeşti – Sarmizegetusa Regia, pe tronsonul de 18 kilometri dintre Costeşti şi vechea capitală a Daciei, au fost finalizate. Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, a precizat că în 20 decembrie noua şosea ar putea fi inaugurată. Din 24 august, drumul a fost închis pentru a se putea derula lucările de reabilitare, începute cu întârziere.

Proiectul de modernizare a DJ 705 A este finanţat din fonduri de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013. Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică SC Trans Construct Import Export SRL, pentru un preţ de 18,2 milioane de lei. Valoarea investiţiei de la care a pornit licitaţia pentru proiect a fost de peste 41 de milioane de lei. Constructorilor li s-a dat termen ca până la finalul acestui an să finalizeze lucrările de modernizare a tronsonului rutier.

După redeschiderea drumului de acces spre situl istoric Sarmizegetusa Regia – monument UNESCO, aceasta va putea fi vizitată, dar cu programare.

“În perioada 1 decembrie – 28 februarie, situl este închis. În această perioadă vizitarea este posibilă, la solicitarea unor grupuri mai mari de cinci persoane, numai dacă starea vremii permite acest lucru şi cu aprobarea prealabilă a Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice”, informează administraţia de la Sarmizegetusa Regia, potrivit regulamentului de vizitare.

Şi celălalt tronson al Drumului judeţean 705 A, între Orăştie şi Costeşti, a fost inclus într-un proiect de modernizare, pentru care cei de la Consiliul Judeţean Hunedoara speră să obţină finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa 6, Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regional. Proiectul se află pe o listă de rezervă, iar dacă nu va putea beneficia de finanţare UE, va fi realizat din fonduri proprii.

Vă recomandăm şi:

Prăbuşirea celui mai puternic rege dac, Burebista - întemeitorul Daciei, ucis în urma unui complot al aristocraţiei pentru că avea prea multă putere

Burebista a rămas în istorie drept cel mai impunător rege al dacilor. A fost omul care a reuşit să unească sub stăpânirea sa triburile aflate în conflict şi să aducă Dacia în culmea puterii militare. Burebista, numit în vremea sa „cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia“, a fost ucis în urma unui complot, iar după moartea sa, relaţiile dintre uniunile de triburi s-au destrămat.

Zece mărturii istorice despre strămoşii noştri daci: erau barbari, se credeau nemuritori. De ce au fost numiţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci“

Herodot i-a numit pe daco-geţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”; în schimb, poetul latin Ovidius s-a arătat necruţător faţă de băştinaşii de pe malul Mării Negre, în mijlocul cărora fusese exilat. Îi numea sălbatici. O serie de mărturii istorice conturează portretul strămoşilor noştri din Antichitate.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.