Dosarul comorilor dacice al lui Adrian Stoicoi a fost retrimis la Parchet. Cum au motivat magistraţii decizia

Adrian Stocoi. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Magistraţii au motivat decizia prin care au solicitat procurorilor refacerea rechizitoriului prin care Adrian Stoicoi a fost pus sub învinuire pentru infracţiuni legate de traficul de obiecte de patrimoniu sustrase din siturile arheologice din munţii Orăştiei.

Cel mai recent dosar al aurului dacic, în care a fost inculpat Adrian Stoicoi, anchetat şi în trecut pentru infracţiuni legate de patrimoniu, a fost restituit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru refacerea rechzitoriului. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Alba Iulia, după ce atât magistraţii de la Tribunal, cât şi cei de la Curtea de Apel au constatat neregularitatea rechizitoriului prin care Adrian Stoicoi a fost trimis în faţa instanţei, pentru complicitate la furt calificat şi infracţiuni de spălare de bani. Instanţa a motivat decizia.

„Trecând acum la excepţiile privind neregularitatea actului de sesizare invocate din oficiu de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel constată că acestea erau întemeiate, că neregularităţile nu au fost remediate de procuror şi că se impune restituirea cauzei de procuror în vederea refacerii actului de sesizare”, a informat Curtea de Apel Alba Iulia

În rechizitoriu, se menţionează că „faptele inculpatului, care în perioada martie 1999 - mai 2013, cu intenţie, a ajutat pe ceilalţi suspecţi să sustragă mai multe tezaure conţinând monede şi alte artefacte antice, primind în schimb o parte din aceste bunuri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt calificat”, au informat magistraţii, adăugând că în notele comunicate de procuror ca urmare a constatării de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului a neregularităţii rechizitoriului nu se descrie în concret fapta, ci se precizează că este vorba de o infracţiune unică, săvârşită prin acte materiale multiple, imposibil de individualizat obiectiv.

„Este obligatoriu a se indica nu numai modalitatea (din cele prevăzute de  lege) în care aceasta s-a realizat, ci şi în ce anume au constat efectiv actele de complicitate. În rechizitoriu, se fac referiri exclusiv la deţinerea de către inculpat şi la vânzarea de către acesta a mai multor monede de aur, statuete, cupe, etc, sustrase din tezaure arheologice din Munţii Orăştiei, fără a fi indicat în ce anume ar fi constat ajutorul acordat de inculpat autorilor infracţiunii de furt calificat”, au completat magistraţii, în motivarea Curţii de Apel Alba Iulia.

Acuzat că a sprijinit traficanţii de comori dacice
Anchetatorii susţin că Adrian Stoicoi şi alţi suspecţi din dosar sunt cunoscuţi braconieri ai siturilor arheologice din Munţii Orăştiei şi că au fost implicaţi în descoperirea şi sustragerea mai multor tezaure arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional, bunuri care, prin intermediul unor filiere interne şi internaţionale au reuşit să le valorifice pe piaţa neagră a antichităţilor din Europa. „În acest sens, în cursul anului 2014 în apropierea locuinţei sale a fost depistat ascuns un tezaur de 139 monede Koson din aur, din care inculpatul a vândut unei persoane o monedă cu suma de 700 euro”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba.

În 20 februarie 2016, susţin anchetatorii, Adrian Stoicoi a vândut unei persoane o statuetă din bronz antică, reprezentându-l pe zeul Serapis, pentru care a pretins anterior suma de 5000 de euro. În 30 martie 2016 şi 12 aprilie 2016, susţin anchetatorii, Adrian Stocoi a tranzacţionat două statuete din bronz reprezentând pe zeiţa Minerva şi respectiv pe zeul Jupiter. În 9 mai 2016, ar fi vândut alte trei monede din aur de tip Koson, pe care le ascunsese iniţial. „Valoarea prejudiciului cauzat de inculpatul Stoicoi Adrian, aşa cum rezultă din rapoartele de expertiză este de 103.100 euro, respectiv: valoarea celor 138 monede tip koson din aur din lotul ”La Vizuini” este de 90.900 euro; valoarea celor 4 monede tip koson din aur recuperate în anul 2014, respectiv 2016, este de 2.200 euro; contravaloarea celor 3 statuete antice din bronz, este de 10.000 euro. Toate aceste bunuri au fost recuperate”, a informat PCA Alba. Adrian Stoicoi este judecat în stare de libertate şi susţine că este nevinovat. În luna mai 2016, procurorii şi ofiţerii de poliţie au descins la locuinţa din Orăştie şi la casa din Grădiştea de munte a lui Adrian Stoicoi, acesta fiind pus sub acuzare pentru infracţiunile legate de traficul de obiecte de patrimoniu.

Vă recomandăm şi:

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Cel mai mare tezaur de monede antice din aur, descoperit în ultimul secol în România, a rămas de negăsit la aproape două decenii de la data în care a căzut în mâinile traficanţilor. Darius Liviu Baci şi Mircea Mihăilă, cei doi căutători de comori norocoşi, s-au îmbogăţit de pe urma vânzării celor peste 30 de kilograme de aur în monede antice.

VIDEO Adrian Stoicoi a fost arestat în dosarul tezaurelor dacice. Ce a declarat la percheziţiile în care au fost găsiţi kosonii şi statuetele unor zeităţi

Adrian Stoicoi, fost condamnat cu suspendare într-un dosar privind furturi de obiecte de patrimoniu, a fost din nou reţinut şi arestat preventiv, într-un dosar în care este cercetat pentru complicitate la furt de artefacte. În timpul percheziţiilor efectuate la casa acestuia de la poalele Sarmizegetusei Regia, Stoicoi a declarat pentru adevarul.ro că este hărţuit de câţiva ani de anchetatori.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Misterul dispariţiei lui Iulian Ceia, şeful traficanţilor de comori dacice. „Pionul“ condamnat în dosarul tezaurelor din Sarmizegetusa Regia, căutat de doi ani

Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.

Cum a pus mafia sârbă mâna pe cele mai valoroase comori dacice: traficul cu brăţări de aur comandat de Ilic Ljubisa

Unul dintre cele mai vechi dosare ale căutătorilor de comori din Munţii Orăştie este aproape de sentinţa definitivă. În dosarul tezaurelor, în care zece oameni sunt condamnaţi pe fond, au fost anchetaţi mai mulţi interlopi sârbi, pentru că au creat o reţea care se preocupa cu traficul de obiecte antice, iar cu ajutorul ei au fost scoase din ţară o serie de artefacte antice extrem de valoroase.