Cum a ajuns gâsca cu gât roşu, o pasăre pe cale de dispariţie, să bage milioane de euro în buzunarele ţăranilor români

Agricultorii care sunt în arealul de hrănire al amintitei vietăţi (areal care cuprinde aproape un milion de hectare, în sud-estul Românei) pot primi sume consistente de la buget (250 de euro pe hectarul de teren) dacă îşi asumă că vor respecta o serie de reguli de protejare a gâştei cu gât roşu.

Gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) este o specie migratoare pe cale de dispariţie, protejată la nivelul Uniunii Europene, fiind ocrotită pe plan internaţional prin Convenţia pentru Conservarea Vieţii Sălbatice şi a habitatelor Europene (Berna -1979, semnată de România în 1993).

În România, vietatea apare doar la sfârşitul lunii octombrie şi poate fi observată până în luna martie, iar partea interesantă este că pasărea rară poate aduce anual subvenţii agricole mai mari fermierilor care deţin suprafeţe de teren în zonele naturale protejate.

Pe lângă subvenţia pe suprafaţă pe care o încasează ca restul fermierilor, orice proprietar (sau arendaş) poate primi în plus pentru terenul agricol exploatat o sumă de 250 de euro pe hectar (acesta este cuantumul pe 2017; suma a variat între 171 şi 288 de euro în anii trecuţi) doar pentru că respectă o serie de reguli care ţin de protejarea zonelor de hrănire ale amintitei păsări.

Fermierii care lucrează terenuri în judeţele unde pasărea protejată îşi face cuib (în special în Tulcea, Galaţi, Brăila, Constanţa şi Vrancea; lista completă a arealelor este disponibilă la filiala locală a APIA) pot cere subvenţia foarte simplu, mai ales că toate inadverdenţele din legislaţie, care au produs probleme cu plata în 2015, au fost eliminate.

Porumbul, recoltat după 15 septembrie

Pentru a primi sprijinul cuvenit, fermierii care accesează subvenţia (prevăzută de Pachetul 7 din Măsura 10) se angajează să respecte anumite cerinţe, cea mai importantă fiind să recolteze porumbul după 15 septembrie şi să lase o suprafaţă de minim 5% nerecoltată (cu specificarea că nu trebuie neapărat să fie lăsat porumbul în picioare, ci se poate folosi şi varianta pierderii la recoltare a 5% din producţie, prin reglarea în acest sens a combinelor).

În situaţia în care  pe acel teren nu cultivă porumb, fermierii sunt obligaţi să asigure o cantitate de 100 kg de porumb boabe la hectar, în cel puţin un punct de hrănire situat pe suprafaţa fiecărei parcele angajate.

Pe perioada de cinci ani a angajamentelor este obligatorie înfiinţarea în cel puţin doi ani a culturii de porumb pe timpul verii. Pesticidele şi fitostimulatorii (îngrăşămintele naturale) nu pot fi folosite în perioada cuprinsă între însămânţarea culturii de toamnă şi 15 martie.

Se interzic lucrările agricole în perioada 15 octombrie–15 martie, iar  folosirea metodelor de alungare şi/sau utilizarea otrăvurilor în perioada cuprinsă între 15 octombrie şi 31 martie este, de asemenea, interzisă.

Păşunatul este interzis în perioada începând cu 15 octombrie, până în 15 martie pe parcelele aflate sub angajament, iar aratul sau discuitul pajiştilor din cadrul fermei nu este permis pe perioada angajamentului.

Aproape un milion de hectare în program

Suprafaţa de terenuri arabile eligibile pentru subvenţia amintită este situată pe raza a 126 comune şi oraşe din sud-estul României şi se ridică la aproape un milion de hectare.

Colateral, implementarea pachetului vine în sprijinul acţiunilor de protecţie a speciilor şi habitatelor, zona eligibilă acoperind circa 14,19% din suprafaţa siturilor de importanţă comunitară (SCI) desemnate în România. În ansamblu, Pachetul 7 acoperă aproximativ 13,24% din suprafaţa siturilor Natura 2000.

În ceea ce priveşte sumele plătite, acestea nu sunt deloc de neglijat. Spre exemplu, în anul 2016 au fost plătite aproape 12 milioane de euro către fermierii care au asigurat protecţia arealului de hrănire a gâştei cu gât roşu. Peste 200 de exploataţii agricole au împărţit aceşti bani.

Potrivit informaţiilor furnizate de APIA, în judeţul Galaţi au fost în 2016 doar trei beneficiari ai acestui tip de subvenţie, după ce în 2013 fuseseră 13 (care au încasat împreună aproape 70.000 de euro). Scăderea numărului de cereri a fost determinată în special de interdicţia de folosi pesticide, ceea ce, spun fermierii, scade destul de mult producţia.

Ce alte păsări protejate aduc bani fermierilor

Un sprijin similar este plătit şi fermierilor din alte zone şi care pot accesa banii europeni prin Submăsura 10.1 – Plăţi de agro-mediu şi climă – Pachetul 3, pajisti importante pentru păsări.

Aici sunt incluse vânturelul cristelul de câmp (Crex Crex) – 244 E/ha/an, sfrânciocul cu fruntea neagră (Lanius minor) şi vânturelul de seară (Falco vespertinus) – 171 de euro/hectar.

Sunt sprijiniţi suplimentar şi fermierii care deţin pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) – 263 de euro/ha/an.