Reacţie tardivă: autorităţile lămuresc cauzele blocajului de pe Dunăre la două săptămâni după ce s-a rezolvat totul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Galaţi 3, ăn acţiune pe Dunăre FOTO C Crângan
Galaţi 3, ăn acţiune pe Dunăre FOTO C Crângan

Precizările au fost solicitate în urmă cu o lună, când situaţia de pe Dunăre era în plină criză. În acel moment, circulaţia navelor era blocată de mai bine de 15 zile deoarece autorităţile fluviale nu au reuşit să cureţe de gheaţă şenalul navigabil al Dunării. Între timp, situaţia s-a rezolvat datorită încălzirii vremii, însă statul rămâne pasibil să plătească despăgubiri de zeci milioane de euro către firmele de transport afectate.

Ministerul Transporturilor (MT) a reuşit, în sfârşit, după 30 de zile, să formuleze un punct de vedere la solicitarea făcută de cotidianul „Adevărul” cu privire la cauzele care au generat situaţia dramatică de pe Dunăre, în lunile ianuarie şi februarie, când circulaţia navelor a fost blocată de gheţuri vreme de 40 de zile.

Răspunsul, deşi este extrem de complet şi de detaliat, vine cu o întârziere foarte mare (mai ales că, pe fondul încălzirii vremii, Dunărea s-a curăţat de gheaţă) şi arată, în esenţă, incapacitatea autorităţilor române (dublată de refuzul vecinilor noştri, riverani la Dunăre, de a face ceva) de a gestiona eficient administrarea şenalului navigabil al fluviului.

În acelaşi timp, toate explicaţiile furnizate de Ministerul Transporturilor nu pot fi în niciun caz argumente solide în procesele deschise deja împotriva statului român de către transportatori, care solicită despăgubiri pentru pagubele de zeci de milioane de euro produse de faptul că autorităţile fluviale nu şi-au făcut datoria.

Ce spune Ministerul Transporturilor

Iată în continuare conţinutul integral al răspunsului transmis către „Adevărul” de către MT.

„Regimul navigaţiei pe Dunăre este reglementat de Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre (Convenţia Dunării), semnată la Belgrad la 18 august 1948 (ratificată prin Decretul nr. 298/1948).

Regia Autonomă „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi (AFDJ RA Galaţi) a fost înfiinţată pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor art. 3, 20, 23 şi 31 din Convenţia Dunării, prin Hotărârea Guvernului nr. 492/2003 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi.

Conform art. 5 din HG nr. 492/2003, AFDJ RA Galaţi are ca obiect de activitate asigurarea adâncimilor minime de navigaţie prin dragaje de întreţinere, asigurarea semnalizării costiere şi plutitoare, efectuarea de măsurători topohidrografice, efectuarea de lucrări de construcţii şi reparaţii construcţii hidrotehnice pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie, asigurarea efectuării pilotajului navelor maritime pe sectorul Dunării cuprins între rada Sulina şi Brăila şi în porturile situate pe acest sector, punerea la dispoziţie tuturor utilizatorilor a infrastructurii de transport naval, precum şi ducerea la îndeplinire a unor obligaţii ce revin statului român din convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte şi care i-au fost încredinţate prin delegare de competenţă de către Ministerul Transporturilor.

Menţionăm faptul că în conformitate cu art. 6 alin. (2) lit.p din Anexa nr. 1 la HG nr. 492/2003 AFDJ RA Galaţi coordonează activitatea operatorilor economici şi a altor organisme care participă la acţiuni de spargere a gheţii pe Dunăre şi nu are în obiectul de activitate spargerea gheţii.

Sectorul româno - sârbesc al Dunării este cuprins între Gura Nerei (km 1075) şi Gura Timocului (km 845,500) administrat de beneficiarii complexului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I şi II conform Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, semnată la Drobeta-Turnu Severin la 16 mai 1998 (Convenţia), ratificată prin Legea nr. 14/1999.

Art. 22 din Convenţie prevede măsuri de apărare împotriva gheţurilor şi apelor mari şi dispune ca beneficiarul român, respectiv S.C. de Producere a Energiei Electrice „Hidroelectrica” S.A. Bucureşti, prin sucursala Hidrocentrale Porţile de Fier, să intervină cu navele necesare pentru spargerea gheţii, pe sectorul Dunării între obiectul principal al Sistemului Porţile de Fier II (km 863) şi Gura Nerei (km 1075).

Pe acest sector al Dunării, AFDJ RA Galaţi are doar atribuţii în ceea ce priveşte asigurarea semnalizării pe malul stâng al Dunării, precum şi realizarea de măsurători hidromorfologice.

Conform Acordului între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria cu privire la întreţinerea şi îmbunătăţirea şenalului navigabil pe sectorul româno-bulgar al Dunării, semnat la Sofia la 28 noiembrie 1955 (Acordul), întreţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie în sectorul Dunării care constitue frontiera de stat dintre Republica Bulgaria şi România se efectuează astfel:

- sectorul dintre km 845,500 (Gura râului Timoc) şi km 610 (amonte port Somovit) este întreţinut de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi - AFDJ RA Galaţi, pe acest sector partea bulgară execută semnalizarea costieră de pe malul drept al Dunării;

- sectorul dintre km 610 (amonte port Somovit) şi km 375 (aval port Silistra) este întreţinut de către Agenţia Executivă pentru Explorarea şi Întreţinerea Fluviului Dunărea – IAPPD  Ruse (BG),pe acest sector, partea română, prin AFDJ RA Galaţi, execută numai semnalizarea costieră de pe malul stâng al Dunării.

Sectorul românesc al Dunării de la km 375 până la ieşirea în Marea Neagră, pe braţul Sulina,  rada Sulina, braţele navigabile ale Dunării, Borcea, Bala, Măcin, Vâlciu, Caleia, braţul Chilia cu braţele secundare, braţul Sfântul Gheorghe cu canalele de rectificare şi braţele secundare ale Canalului Sulina, denumite Dunărea Veche, sunt în administrarea AFDJ RA Galaţi”.

Apariţia fenomenului de îngheţ pe Dunăre

„Din analiza datelor existente la staţiile hidrometrice de pe Dunăre s-au putut formula unele concluzii asupra frecvenţei, apariţiei şi duratei fenomenelor de iarnă. O observaţie importantă este faptul că intensitatea fenomenelor de iarnă creşte dinspre amonte spre aval, având următoarele frecvenţe:

- 74% din totalul iernilor în sectorul Baziaş - Corabia;
- 77% din totalul iernilor în sectorul Turnu Măgurele – Cernavodă;
- 82% din totalul iernilor în aval de Călăraşi.

Din cauza variabilităţii diferitelor dominaţii de mase de aer din nord, nord-est sau vest există o mai mare variabilitate, de la an la an, atât a apariţiei cât şi a duratei fenomenelor de îngheţ pe Dunăre.
Din punct de vedere al intensificării fenomenelor de iarnă/duratei fenomenului de îngheţ, începând cu anul 1900 (conform datelor statistice) există următoarea clasificare:

- Ierni care practic nu au fenomene de îngheţ – pe tot parcursul Dunării de la Baziaş la Tulcea au avut o frecvenţă de 14%;

- Ierni de excepţie în ceea ce priveşte durata cu fenomene de gheţuri pe Dunăre, pe anumite sectoare, fără ca durata lor să depăşească 15 zile, apar cu o frecvenţă de 21%;

Din analiza tuturor iernilor cu o durată şi stabilitate mai mare s-a constatat că, sloiurile apar de obicei în a doua parte a lunii decembrie cu o frecvenţă de 65%, din care:

- Ierni cu o evoluţie extremă a fenomenelor de îngheţ a căror durată totală a depăşeşte două luni, ajungând în unii ani la 80 – 85 zile – frecvenţă 16%;

- Ierni cu o evoluţie normală – frecvenţă 17%; (datele de apariţie, durata şi dispariţia fenomenelor de iarnă sunt apropiate datelor medii multianuale);

- Ierni în care evoluţia fenomenului de iarnă este relativ scurtă, dar care prezintă instabilitate din cauza condiţiilor meteorologice specifice perioadei respective -  frecvenţă 32%.

Din analiza duratei fenomenelor de îngheţ pe Dunăre s-a constatat o valoare medie a duratei fenomenelor de iarnă de 24 – 40 zile în sectorul Baziaş - Giurgiu şi 40 – 47 zile în sectorul Giurgiu –Tulcea.

În ceea ce priveşte duratele extreme ale fenomenului de îngheţ (valori care diferă de-a lungul fluviului din cauza influenţei condiţiilor diferite întâlnite pe parcursul Dunării). Astfel, durata minimă a fenomenului de iarnă în general şi a podului de gheaţă a fost de 1-3 zile, durata maximă s-a observat la Galaţi în iarna 1953 – 1954 – 93 zile, pod de gheaţă în sectorul Baziaş – Giurgiu (55 – 70 zile) şi Giurgiu –Tulcea 70 – 85 zile.

Fenomenele caracteristice care au loc în condiţiile de îngheţ sunt îngrămădirile de sloiuri şi zăpoare. Acestea conduc la obturarea albiei prin blocarea cu gheţuri, precum şi la inundaţii prin supraînălţarea nivelului de apă în zonele din amonte de locurile de aglomerare a gheţurilor pe Dunăre.

La formarea zăpoarelor contribuie, fie existenţa unei temperaturi calde care provoacă dizlocarea rapidă a podurilor de gheaţă, fie acţiunea mecanică a apeidatorată creşterii nivelurilor. Aceşti factori pot acţiona şi simultan, situaţie care determină o scurgere intensă a sloiurilor cu efecte de blocare, în porturi, la praguri sau în sectoarele înguste ale albiei.

În condiţiile zăpoarelor de mare intensitate, creşterea nivelurilor este deosebit de rapidă, acestea depăşind în unele cazuri nivelurile maxime înregistrate în condiţiile albiei libere.

Gheţurile, în general se formează începând de la maluri, la apriţia lor contribuind temperaturile scăzute (factorii meteorologici), debitul mic (factorii hidrologici), panta superficială de scurgere a apelor, starea patului fluviului (factorii hidrologici).

În ultimii 30 de ani, ierni cu o evoluţie extremă a fenomenelor de îngheţ asemănătoare anului 2017 s-au înregistrat în anii:

- 1984/1985  în perioada 09.01. - 18.03 având înregistrate temperaturi de -30°C şi  - 15 °C şi la o cotă medie de 100-150 cm cota Tulcea şi Galaţi, când s-a ajuns datorită blocurilor de gheaţă între Mm 44-Mm 52 la creşteri excepţionale ale cotelor apelor Dunării, la Isaccea existând riscul inundaţiilor cu efect catastrofal şi s-a hotărât să se dinamiteze Dunărea la Mm 50, Mm 48, Mm 52 pentru spargerea zăpoarelor şi salvarea localităţii;
- 1986/1987 în perioada 01.01. - 21.02.1987 cu cote de maxim 100 cm şi temperaturi negative sub -10°C;
- 1995/1996 în perioada 31.01. - 22.02.1996 cu cote de 200-300 cm cu temperaturi de sub -15°C;
- 2005/2006 în perioada 01.01. - 30.02.2006 cu cote de 200 cm şi cu temperaturi de -15°C”.

Măsuri întreprinse

„Având în vedere fenomenele meteorologice extreme înregistrate în primele zile ale lunii ianuarie 2017, precum şi cele prognozate, în temeiul OMTI nr. 1668/15.11.2012, Direcţia Transport Naval din cadrul Ministerului Transporturilor a dispus activarea Comandamentul de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre, începând cu data de 09.01.2017, activitate coordonată de către directorul general al AFDJ RA Galaţi.

Urmare a apariţiei fenomenului de îngheţ pe Dunăre, autorităţile competente din statele riverane Dunării au dispus interzicerea navigaţiei pe anumite sectoare ale Dunării:

- din data de 8 ianuarie 2017, ora 14.00, a fost interzisă navigaţia pe sectorul sârbesc al Dunării cuprins între km 1433 (Bezdan) şi km 845,600 (Prahovo), sector ce include şi ecluzele Djerdap I şi Djerdap II;

- în data de 10 ianuarie 2017, AFDJ RA Galaţi a emis Avizul către navigatori nr. 7 prin care a interzis navigaţia pe sectorul românesc al Dunării cuprins între km 1075 – 175, începând cu ora 12.00;

- în data 10 ianuarie 2017, Administraţia Maritimă din Republica Bulgaria a interzis navigaţia pe sectorul bulgăresc al Dunării cuprins între km 845,600 – km 374,100, începând cu ora 12.00.

- conform aviz nr. 2/2017 al autorităţilor competente ale Ungariei, începând cu data de 10.01.2017 ora 1600 se întrerupe navigaţia pe sectorul de Dunare fluvială cuprins între km 1792 – km 1433;

- conform aviz nr. 4/2017 al autorităţilor competente ale Slovaciei, începând cu data de 11.01.2017 ora 1800 se întrerupe navigaţia pe sectorul de Dunăre fluvială cuprins intre km 1859 – km  1792.
Menţionăm că am fost informaţi de Comisia Dunării că şi autorităţile competente din Austria, şi Germania au interzis navigaţia pe Dunăre începând cu data de 14.01.2017.

Având în vedere prevederile OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, ministrul transporturilor, a solicitat ministrului apărării naţionale, domnului Gabriel – Beniamin Leş să dispună măsurile necesare pentru executarea unei misiuni de intervenţie a remorcherului maritim de salvare „Grozavul”, alături de navele aparţinând  AFDJ RA Galaţi la spargerea gheţii pe Dunăre, între porturile Sulina şi Galaţi începând cu data de 09.01.2017.

Pe Dunărea maritimă, sectorul de Dunăre cuprins între Brăila şi Bara Sulina, din cauza lăţimilor mari ale fluviului, vitezelor reduse ale curenţilor şi frecvenţei vânturilor intensive, gheţurile apar mai devreme comparativ cu Dunărea din sectorul din amonte.

Pentru intervenţia la acţiunea de spargere a gheţii şi asigurarea curgerii sloiurilor de gheaţă, AFDJ RA Galaţi a mobilizat următoarele capabilităţi care au clasă de navigaţie prin gheaţă spartă cu grosimea cuprinsă între 20 – 60 cm, respectiv:

- remorcher maritim PERSEUS de 6600 CP (G60),
- remorcher maritim GALAŢI 3 de 2400 CP (G20),
- remorcher maritim GHEORGHIENI 2 de 980 CP (G20)
- nava de semnalizare Mamaia 2 (G20)

Aceste nave tip remorcher cu clasă de gheaţă asigură spargerea gheţii din aval către amonte în diverse sectoare dificile, menţinând fluenţa scurgerii gheţii pentru a nu se produce zăpoare sau poduri de gheaţă, facilitând astfel menţinerea navigaţiei navelor maritime pe sectorul de Dunăre maritimă”.

Nici ucrainenii nu se înghesuie să pună umărul

„Având în vedere că începând cu data de 11.01.2017, braţele Chilia şi Sf. Gheorghe s-au blocat cu gheaţă, navele care asigură spargerea gheţii au fost concentrate pe Canalul Sulina, singurul braţ capabil să asigure curgerea gheţii spre mare. 

Pe braţul Sf. Gheorghe nu se poate interveni pentru deblocare şi spargerea gheţii, deoarece începând din mare, din dreptul localităţii Sf. Gheorghe, practic din aval, adâncimile existente nu permit spargerea gheţii cu navele susmenţionate deoarece acestea au pescaje mari (Perseus – 6.50 m, Galaţi – 3-3.50 m, Gheorgieni – 2-3.20 m). 

Pe braţul Chilia, în aval, Canalul Bâstroe este singurul care poate asigura scurgerea gheţii spre mare, dar acolo nu se poate intra întrucât sunt adâncimi mici, iar zona respectivă nu aparţine României, Canalul Bâstroe fiind pe teritoriul Ucrainei.

În aceste condiţii, pe Canalul Sulina, activitatea navelor AFDJ RA Galaţi cu rol de spargere a gheţii este deosebit de dificilă, acesta fiind singurul culoar de scurgere a gheţurilor rămas activ, în zona acestuia concentrându-se toată masa de gheaţă dislocată din amonte.

Totodată, concomitent cu spargerea şi asigurarea curgerii gheţii desfăşurată de către AFDJ RA Galaţi cu remorcherele Perseus, Galaţi 3 şi Gheorghieni 2, navele tehnice Mamaia 2 şi Donaris 1 au participat în sectorul Tulcea – Sulina la recuperarea semnalizării plutitoare antrenate de gheaţă, în scopul reducerii pierderilor.

Din motive umanitare AFDJ RA Galaţi cu nava Mamaia 2 a asigurat curse pentru transportul de pasageri şi alimente pe ruta Sulina – Tulcea şi retur până la asigurarea condiţiilor privind transportul acestora cu nava clasică de pasageri în condiţii de siguranţă. De câte ori a fost necesar, în zonele critice, Remorcherul Gheorghieni 2 a dat asistenţă prin crearea unui culoar de siguranţă de navigaţie pentru aceste transporturi.

În data de 08.01.2017 R/M PERSEUS a primit dispoziţie să plece din portul Galaţi, dana 9, până la Brăila, km 175, după aceea să se deplaseze în misiune de spargere a gheţii până la Tulcea, iar R/M GALAŢI 3 a fost mobilizat de la Sulina la Tulcea. În timpul marşului către Tulcea la R/M GALAŢI 3 au apărut unele probleme tehnice la motorul principal din Bb care au fost rezolvate în data de 10.01.2017.

În data de 11.01.2017 R/M GLAŢI 3 a primit ordin să plece din portul Tulcea amonte pentru portul Galaţi în misiune de spargere a gheţii. În data de 12.01.2017 a alimentat combustibil în portul Galaţi şi în data de 13.01.2017 a primit ordin să se deplaseze din portul Galaţi în portul Brăila în misiune de spargere a gheţii până la km 175 zona bac Insula Mare a Brăilei şi zona bac Smârdan.

R/M GHEORGHIENI 2 începând cu data de 09.01.2017 a primit ordin să patruleze pe Canalul Sulina participând la spargerea gheţii şi acordare de ajutor la toate navele maritime care au tranzitat Canalul Sulina şi au rămas prinse în gheaţă. Atât în prezent cât şi în următoarea perioadă, R/M GHEOGHIENI 2 va patrula pe Canalul Sulina pentru asigurarea şenalului navigabil pentru navele maritime şi navele de pasageri pe relaţia Tulcea – Sulina şi Sulina - Tulcea. În perioada 09.01.2017 – 10.02.2017 R/M GHEOGHIENI 2 a efectuat curse umanitare asigurând trecerea unui număr de 1620 persoane, în 35 curse, între Tulcea (malul drept) şi localitatea Tudor Vladimirescu (malul stâng).

Nava de semnalizare Mamaia 2 a efectuat în data de 10.01.2017 şi în data de 15.01.2017 curse umanitare cu pasageri cu un nr. de 437 persoane şi alimente de la Sulina la Tulcea şi retur, iar în perioada următoarea va mai participa la asemenea curse, dacă navele de pasageri pe relaţia Tulcea - Sulina şi Sulina - Tulcea nu se vor putea deplasa în siguranţă din cauza gheţii.

R/M PERSEUS asigură spargerea şi fluidizarea scurgerii sloiurilor de gheaţă între Mm 34 şi Mm 60 şi a participat la scoaterea din gheaţă a 59 nave comerciale maritime care au navigat pe Canalul Sulina amonte până la km 175 şi 57 nave comerciale maritime care au navigat aval pe Dunăre de la km 175 până la Sulina, în perioada 08.01.2017-10.02.2017 împreună cu R/M  GALATI 3 şi R/M GHEORGHIENI 2.

S-au efectuat un număr de 8 intervenţii cu R/M GALAŢI 3 şi R/M GHEOGHIENI 2 în perioada 17.01.2017 – 07.02.2017 la navele: m/v ADNAN H; REPUBLICA; GABARA 145/1447; BARJE - 6 buc.; m/v ADA; m/v ALI  BEY; m/v MUHAMMET GUMUSTAS 5; m/v SUNSHINE.

În perioada 08.01.2017 - 17.02.2017 s-a înregistrat un consum de motorină fără acciză de 252.642 kg şi un consum de ulei de 4.032 kg la navele care acţionează la spargerea şi asigurarea curgerii gheţii din dispoziţia Comandamentului de acţiune  împotriva gheţii pe Dunăre.

Navele implicate în spargerea gheţii au asigurat necesarul de combustibil în perioada următoare. Eventualele defecţiuni tehnice la navele care acţionează la spargerea gheţii sunt  remediate în timp util cu echipe de reparaţii la bordul navelor.

Pe sectorul Călăraşi-Silistra (km 375) – Brăila (km175) – administrat de România, braţele secundare Borcea, Bala şi Măcin, diminuează debitul albiei principale, provocând o accelerare a fenomenului de îngheţ în secţiunile înguste (Topalu – km 272 şi Ghindăreşti – km 262).

Scurgerea gheţii din acest sector este condiţionată de eliberarea Dunării de gheţuri din sectorul maritim. În general, acţiunea de intervenţie contra gheţurilor în acest sector este eficientă numai în situaţia în care Dunărea maritimă a fost eliberată de gheaţă în procent de cel puţin 50%.

AFDJ RA Galaţi nu dispune de remorchere cu clasă de navigaţie prin gheaţă cu pescaje sub 2 metri, pentru sectorul de Dunăre fluvială cuprins între km 375 – km 175. Comandamentul de acţiune împotriva gheţii s-a adresat către societăţile Canal Sea Services SRL Constanţa, Black Sea Services Constanţa, SC Remologistic SRL Constanţa şi Coremar Constanţa, în vederea închirierii unor remorchere cu pescaj adecvat capabile să spargă gheaţa în scopul degajării zonelor cu blocaje de gheaţă şi asigurării scurgerii acestora în aval.

Singurul răspuns primit până la această dată a fost din partea societăţii Black Sea Services Constanţa că nu deţine astfel de nave”.

Bulgaria a refuzat să intervină

„Pe sectorul amonte de Călăraşi, respectiv între km 430 şi km 375 – administrat de Republica Bulgaria, din cauza nivelurilor scăzute ale Dunării, IAPPD Russe a impus restricţii referitoare la adâncimile de navigaţie existente la punctele critice din sectorul de Dunăre administrat de aceştia, iar informaţiile către navigatori au fost publicate zilnic pe site-ul instituţiei. În aceste condiţii, unele nave şi convoaie aflate în trafic, au fost nevoite să aştepte/ancoreze în zone apropiate de aceste puncte (12 nave autopropulsate şi 32 de unităţi), respectiv în sectorul cuprins între km 411 – km 400, până la apariţia condiţiilor de traversare în siguranţă.

Începând cu 10.01.2017, fenomenele meteorologice au evoluat negativ, culminând cu formarea podului de gheaţă pe toată secţiunea cuprinsă între km 495 şi km 400, astfel că navele şi convoaiele staţionate în zonă nu au mai reuşit să se pună la adăpost în porturile cele mai apropiate, Giurgiu, Russe, Silistra sau Olteniţa, ori în alte zone de aşteptare sigure sau iernatice aprobate de către căpităniile de port.

IAPPD Russe nu a intervenit în spargerea gheţii.

Menţionăm că Autoritatea Navală Romănă, prin Căpităniile de port, a monitorizat în permanenţă navele blocate pe Dunăre urmare a apariţiei fenomenelor de îngheţ pe Dunăre, o parte dintre acestea le anexăm prezentei.

De la constituirea Comandamentului de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre, AFDJ RA Galaţi a întocmit şi transmis situaţia hidrometeorologică pentru orele 8,12 şi 16 care face referire pentru toate punctele de observare de pe Dunăre şi braţele secundare despre situaţia gheţii, a podurilor  de gheaţă şi a zăpoarelor.

Aceste situaţii au fost analizate permanent de către membrii Comandamentului de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre şi în baza acestora au fost luate măsurile necesare privind planul de acţiune cu remorcherele angrenate în spargerea gheţii, cât şi emiterea de avize către navigatori privind restricţiile ce se impun a fi respectate pe Dunăre”.

Ce avize a dat AFDJ pentru navigatori

„Pentru informarea corectă a navigatorilor, în temeiul Convenţiei Dunării, AFDJ RA Galaţi a emis avize după cum urmează:

- Aviz 11/25.01.2017 - se întrerupe navigaţia pe sectorul slovac de Dunăre fluvială cuprins între km 1859 şi km 8+300 al canalului ecluzei Gabcikovo din cauza eventualelor pericole ce pot apărea pentru sănătatea şi siguranţa membrilor echipajelor şi a navelor în timpul navigaţiei prin sasurile ecluzei;

- Aviz 12/26.01.2017 - se întrerupe navigaţia pe sectorul german de Dunăre fluvială cuprins între km 2414+720 şi km 2201+750 din cauza apariţiei fenomenelor de gheaţă;

- Aviz 14/07.02.2017 - începând cu data de 07.02.2017 se anunţă pentru perioada următoare o creştere a debitului până la valoarea de 6700 mc/s şi a nivelului cotelor apelor Dunării, datorita topirii gheţii şi a precipitaţiilor din bazinul hidrologic al Dunării, fapt ce poate conduce la dislocarea podurilor de gheaţă şi antrenarea formaţiunilor de gheată în aval;

- Aviz 16/07.02.2017 - începând cu data de 07.02.2017 datorită faptului ca nu mai există poduri de gheaţă precum şi a îmbunătăţirii condiţiilor hidrometeorologice înregistrate în ultima perioada sau prognozate pentru următoarele zile, pe sectorul de Dunăre fluvială cuprins km 943 – km 480 se deschide navigaţia pe timp de zi a navelor şi convoaielor fluviale;

- Aviz 17/08.02.2017 - începând cu data de 07.02.2017 ora 1700 ecluza română de la Sistemul Porţile de Fier I a intrat în funcţiune cu navigaţia spre aval;

- Aviz 19/08.02.2017 - se deschide navigaţia începând cu data de 08.02.2017 doar pe sectorul de Dunăre fluvială cuprins între km 300 – km 175;

- Aviz 20/09.02.2017- începând cu data de 09.02.2017 datorită diminuării curgerii gheţii şi îmbunătăţirii condiţiilor meteorologice, înregistrate în ultima perioadă sau prognozate pe sectorul de Dunăre fluvială cuprins intre km 480 – km 430 se deschide navigaţia pe timp de zi a navelor şi convoaielor fluviale;

- Aviz 21/10.02.2017 - începând cu data de 10.02.2017 datorită diminuării curgerii gheţii şi îmbunătăţirii condiţiilor meteorologice, înregistrate în ultima perioadă sau prognozate pe sectorul de Dunăre fluvială cuprins între km 1059 – km 943 se deschide navigaţia pe timp de zi a navelor si convoaielor fluviale;

- Aviz 22/13.02.2017 - începând cu data de 10.02.2017 datorită diminuării curgerii gheţii şi îmbunătăţirii condiţiilor meteorologice, înregistrate în ultima perioadă sau prognozate pe sectorul de Dunăre Fluviala cuprins între km 430 – km 380 se deschide navigaţia pe timp de zi a navelor şi convoaielor fluviale.

În data de 15.02.2017 CNF NAVROM SA Galaţi s-a adresat Comandamentului de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre, în vederea aprobării ca nava împingător MERCUR 307 împreună cu o barjă de 3000 tone, încărcată cu piatră, ajutată de către remorcherul TÎRGU OCNA 6, să încerce să spargă podul de gheată de pe sectorul Cernavodă – Călăraşi, între km 371- km 357. În perioada 16.02.2017 – 17.02.2017 s-a acţionat în zonă, reuşindu-se să se străpungă podul de gheaţă.

AFDJ - RA Galaţi a trimis în zonă, în data de 16.02.2017, remorcherul TÎRGU OCNA 5 – 560 CP, pentru a participa la acţiunea de spargere a sloiurilor de gheaţă şi asigurarea curgerii acestora.
În funcţie de procentul de gheaţă care va curge pe acest sector, Comandamentul de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre, va analiza şi va lua decizia de a se emite Avizul către navigatori, prin care se va deschide navigaţia pe timp de zi, pe răspunderea conducătorilor de nave, până când se va instala semnalizarea plutitoare.

Astfel cum am menţionat mai sus fenomenul de îngheţ pe Dunăre produs în această iarnă este un fenomen extrem, cu o frecvenţă de producere scăzută în ultimii o sută de ani, care a generat o situaţie de urgenţă de amploare, o stare de forţă majoră, care a determinat statele riverane Dunării să interzică navigaţia.

AFDJ RA Galaţi nu are în obiectul de activitate spargerea gheţii pe Dunăre, este doar o componentă a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă”.

Programul de investiţii al AFDJ

„În ceea ce priveşte programul de modernizare a parcului de nave deţinut de către AFDJ RA Galaţi vă transmitem că la data prezentei se află în derulare proceduri de achiziţie pentru următoarele nave:
- Remorcher maritim - finanţat de la bugetul de stat, în valoare estimată de 29.984.000 lei,
- drage fluviale – 2 buc. - finanţate de la bugetul de stat, în valoare totală de 22.300.000 lei,
- Navă de semnalizare şi ambarcaţiune de măsurători - finanţare din fonduri europene prin Programul CEF, în valoare de 8.562.778 euro.

De asemenea, pentru perioada următoare AFDJ RA Galaţi va lansa procedura de achiziţie a unui complex de dragaj fluvial, compus dintr-o dragă fluvială nepropulsată, două salande nepropulsate, un ponton deservire şi un remorcher pentru deplasarea complexului, valoarea acestuia fiind de 12.222.200 euro, cu finanţare în cadrul Programului CEF.

Referitor la asigurarea adâncimilor de navigaţie pe sectorul românesc al Dunării, anual AFDJ RA Galaţi desfăşoară lucrări de dragaj cu terţi în punctele critice asigurând permanent condiţii de navigaţie conform Recomandărilor Comisiei Dunării. În acest sens, pentru perioada 2016 – 2018 s-a încheiat un ACORD CADRU, conform căruia în anul 2016 s-a dragat o cantitate de 300.000 mc, iar pentru anii 2017 şi 2018 au fost prevăzute cantităţi de 400.000 mc, respectiv 500.000 mc.

În cursul anului 2016, AFDJ RA Galaţi a asigurat adâncimea minimă recomandată de către Comisia Dunării pe sectorul maritim (24 picioare), iar pe sectorul fluvial 25 dm între km 863 – km 610 şi km 375 – km 300 şi 30 dm pe sectorul cuprins între km 300 (Cernavodă) şi km 175 (Brăila)”.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite