GALERIE FOTO Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi se va muta „la bloc”, vizavi de un sex-shop
0
Asta după ce, vreme de 47 de ani, cel mai valoros muzeu de artă contemporană din România a fost găzduit în Palatul Episcopal. Impozanta clădire, monument istoric şi de arhitectură, a fost retrocedată Arhiepiscopiei pentru înfiinţarea Muzeul Istoriei Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos.
Palatul Episcopal al Dunării de Jos, de la Galaţi, a fost construit între anii 1897-1900, pe locul cunoscut la vremea aceea sub numele de "Piaţa lui Ştefan cel Mare".
În 1965, destinaţia clădirii Palatului Episcopal a fost schimbată pentru a găzdui Muzeul de Artă Vizuală, primul muzeu de artă contemporană românească.
Valorosul patrimoniu al prestigioasei instituţii muzeale cuprinde creaţii de artă românească din a doua jumatate a secolului XIX şi din secolul XX purtând semnături celebre precum cele ale lui Teodor Aman, Nicolae Grigorescu, Octav Bancilă, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Lucian Grigorescu, Victor Brauner, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Henri H. Catargi, Dumitru Ghiaţă, Rudolf Schweitzer.
În februarie 2006, în urma solicitării ÎPS Episcopul Casian Crăciun, adresată Comisiei Speciale de Retrocedare, Consiliul Judeţului Galaţi a aprobat restituirea clădirii Palatului Episcopal. Conform hotărârii votate în unanimitate de către aleşii judeţeni, muzeul mai putea funcţiona în clădirea retrocedată până la data de 31 martie 2007.
Totuşi, chiar şi în aceste zile, muzeul îşi aşteaptă vizitatorii tot la adresa din strada Domnească, la numărul 141, cu toate că, în noiembrie anul trecut, Arhiepiscopia „Dunării de Jos” a transmis Consiliului Judeţean, o adresă în care se spune: „Domnule Preşedinte, vă facem cunoscut faptul că în data de 27 septembrie 2012 a fost încheiat Contractul de Finanţare nr. 3382/2012 între Arhiepiscopia „Dunării de Jos” şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în vederea demarării lucrărilor pentru proiectul de consolidare, reabilitare şi modernizare a Palatului Episcopal în cadrul căruia se va amenaja Muzeul Istoriei Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos. Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să dispuneţi măsurile ce se impun în vederea pregătirii imobilului în care actualmente funcţionează Muzeul de Arte Vizuale, pentru şantierul ce va începe la 1 decembrie 2012”.
„Nu suntem cu mâinile pe piept”
Dan Basarab Nanu, directorul Muzeului de Artă Vizuală, are numai cuvinte de laudă pentru „înţelegerea de care a dat dovadă Arhiepiscopia”, cu toate că, în iunie, instituţia pe care o conduce va părăsi clădirea monumentală şi se va muta la parterul unui bloc de locuinţe, pe strada Tecuci, la numărul 7.
„Cei de la Arhiepiscopie ne-au lăsat şi încă ne mai lasă aici, relaţia dintre cele două instituţii fiind cât se poate de bună. Ani de zile după retrocedarea Palatului, muzeul, rămas în clădire, n-a plătit nici măcar un singur un leu chirie. Arhiepiscopia m-a anunţat cu şase luni înainte că a câştigat finanţarea europeană şi că trebuie începute lucrărle. Când au stabilit graficul de lucrări, m-au chemat ca să spun ce am nevoie şi cum să se procedeze pentru a nu fi perturbată activitatea muzeului. În decembrie, când au început să lucreze, a fost izolat parterul de etaj, ca să nu fie afectată zona expoziţională şi cea de patrimoniu. Am stabilit un grafic de eliberare a spaţiului dar, la ora actuală, încă mai avem expoziţii programate pentru luna mai. Din iunie însă, constructorul va trebui să treacă la etapa următoare a lucrărilor ca să nu se piardă finanţarea europeană, condiţionată de respectarea unor termene. Aşadar, să fie clar, nu ni s-a întâmplat marasmic, nu ne-a scos nimeni în stradă cu obiectele de artă. Ba chiar ni s-au creat condiţii pentru buna desfăşurare a activităţii muzeului şi, din dispoziţia ÎPS, când avem vernisaje, se opreşte lucrul ca să nu fim deranjaţi”, afirmă directorul Muzeului de Artă Vizuală.
Dan Nanu ne-a prezentat şi programul expoziţional pentru perioada imediat următoare: „Continuăm să funcţionăm în condiţii normale şi iată afişul pentru expoziţia care va fi prezentată cu ocazia manifestării Noaptea muzeelor, în 18 mai. De asemenea continuăm tradiţia găzduirii Concursului internaţional Camil Ressu. Prin urmare, char nu suntem cu mâinile pe piept”.
Mutatul „la bloc”, o soluţie „temporară”?
Nici directorul muzeului pe cale de a fi strămutat nu ştie pentru cât timp este necesară „soluţia temporară”.
„Urmează să înceapă reamenjarea spaţiului de la blocul V3, unde avem la dispoziţie 900 de metri pătraţi, din care 600 pentru expunere. Reamenajarea nu se poate face decât prin licitaţie publică, pe SEAP, că aşa-i legea în România şi numai după aprobarea bugetului, care s-a făcut abia în data de 6 aprilie. Acum aşteptăm desemnarea câştigătorul licitaţiei şi dacă lucrurile merg cum îmi doresc, în august, vom aştepta primii vizitatori”, a explicat istoricul Dan Basarb Nanu.
La parterul blocului V3, din Piaţa centrală, nu există spaţiu suficient, şi pentru expoziţia permanentă, şi pentru cele temporare şi pentru depozitarea lucrărilor.
„Prin urmare, nu se putea altfel decât să găsim un alt spaţiu pentru depozitare. Pe de altă parte, la V3, nu vom mai avea curte, spaţiu pentru ateliere şi pentru personal. Angajaţii muzeului vor avea birourile pe strada Eroilor la numărul 6. Până când se va rezolva problema construirii noului sediu, pe terenul pe care îl avem în Parcul Rizer, expoziţiile vor fi la V3, birourile pe strada Eroilor şi depozitul pentru păstrarea obiectelor de artă la Menarom. Sper ca această situaţie să nu dureze mai mult de doi-trei ani”, mai spune directorul Muzeului de Artă Vizuală.
Teoretic, în cei maximum trei ani ar trebui să se construiască noul sediu, al cărui proiect a fost premiat, admirat, dar nu şi finanţat. L-am întrebat pe Dan Basarab Nanu dacă chiar crede că mai sunt şanse de punere în operă a proiectului semnat de arhitectul Dan Ujeucă.
„Sincer, chiar nu ştiu. Proiectul acelei clădiri superbe urma să beneficieze de finanţare europeană, dar, fiind lucrare de investiţii, a fost inclus în Programul de dezvoltare pentru axa România-Moldova – Ucraina. Noul sediu al muzeului trebuia inaugurat anul acesta, dar s-a blocat finanaţarea. Ideea era să avem în acelaşi areal, Muzeul Creştinătăţii de la Dunărea de Jos, Muzeul Secolului 21, din Parcul Rizer, Teatrul Muzical şi statuia lui Cuza. Când s-a lansat proiectul noului sediu, Consiliul Judeţului a alocat 5,6 milioane de euro şi mai erau necesare încă 3 milioane de la Consiliul Europei, care însă n-au mai fost primite. Arhiepiscopia a avut avantajul că această clădire este monument istoric şi de arhitectură şi din acest motiv a putut să acceseze altă linie de finanţare. Sper să se găsească altă variantă şi pentru noi căci este de neconceput ca Muzeul de Artă Vizuală să rămână la V3”, consideră directorul instituţiei.
De la momentul aprobării retrocedării palatului Episcopal, deşi au avut un răgaz mai mult decât generos pentru a construi un sediu nou, demn de cel mai important muzeu de artă contemporană din ţară, autorităţile locale au ignorat cu desăvârşire această necesitate.
Drept consecinţă, ca în poveştile cu Păcală, Parcul Rizer, care ar fi urmat să înconjoare sediul futurist al Muzeului de Artă Vizuală, a fost modernizat înaintea construirii superbei clădiri rămase pe planşetă, iar o mică parte din cele 7.000 de lucrări de artă din patrimoniul instituţiei de cultură vor fi expuse în Piaţa Centrală, la câţiva metri de un Sex-shop.
Se încarcă comentariile...
