FOTO Dezastrul care a omorât nouă oameni se poate repeta în orice clipă. Autorităţile, corigente la măsurile de apărare
0
În 37 dintre cele 46 de comune gălăţene verificate cu privire la măsurile de apărare împotriva inundaţiilor au fost găsite nereguli importante. Cursuri de apă pline de gunoi şi bălării, şanţuri colmatate şi stocuri insuficiente de materiale de intervenţie în caz de dezastre.
Un control făcut în luna aprilie de Apele Române în 46 comune gălăţene a scos la iveală faptul că există probleme mari în privinţa respectării prevederilor legale cu privire la măsurile de prevenire a inundaţiilor.
Au fost verificate, în principal, cursurile de apă pe care s-au produs în anii anteriori blocaje care au condus la pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, precum şi localităţile în care au avut loc inundaţii ca urmare a nerealizării sau neîntreţinerii corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale.
Cel mai recent eveniment dramatic s-a produs, la Galaţi, în septembrie 2013, când o rupere de nori produsă în zona centrală a judeţului a provocat viituri catastrofale pe mai multe pâraie şi albii de torenţi, care s-au soldat cu moartea a nouă oameni, cu inundarea a peste 2.500 de locuinţe şi cu pagube de circa 18 milioane de euro.
37 din 46 de comune au nereguli la sistemul de drenaj
În numai puţin de 37 dintre cele 46 de comune verificate existau probleme cu rigolele de scurgere a apei de ploaie, care erau parţial sau complet colmatate. Asta arată că, din păcate, autorităţile locale (care au, prin lege, obligaţia de a asigura funcţionarea sistemului de drenaj) nu au învăţat nimic din tragediile care s-au întâmplat în trecutul apropiat.
Ba chiar, în cazul comunelor Umbrăreşti, Iveşti, Lieşti, Pechea, Barcea, Nămoloasa, Fundeni, Smârdan şi Rediu se poate vorbi de neglijenţă administrativă gravă, dat fiind că rigolele fuseseră astupate în urma lucrărilor la reţelele de utilităţi (apă, canalizare, etc), însă după finalizarea acestora nu s-a mai îngrijit nimeni să le desfunde.
Şi mai proastă este situaţia de la Târgu Bujor, acolo unde, potrivit raportului înaintat Prefecturii Galaţi de către Apele Române, „nu există reţea de şanţuri sau rigole pentru asigurarea scurgerii apelor provenite din precipitaţii”. Rezultatul controlului surprinde cu atât mai mult cu cât, în ultimii ani, la Târgu Bujor s-au cheltuit sume importante pentru concerte şi alte forme de distracţie, dar, iată, nu s-au găsit bani pentru a rezolva o problemă de care ţine siguranţa populaţiei.
Munţi de gunoi în albiile râurilor
Problemele găsite în privinţa rigolelor de scurgere a apelor pluviale pălesc însă în faţa neregulilor găsite în ceea ce priveşte administrarea albiei râurilor.
Au fost verificate 34 de cursuri de apă, afluenţi ai Siretului, Bârladului şi Prutului (Berheci, Zeletin, Tecucel, Corozel, Călmăţui, Geru, Suhurlui, Mălina, Chineja, Bujoru, Oarba) şi 30 de formaţiuni torenţiale şi ravene, iar rezultatul controlului a fost îngrijorător.
În 11 localităţi au fost descoperite depozite necontrolate de gunoi în zona de protecţie a cursurilor de apă, iar în alte 16 localităţi albiile nu erau curăţate de vegetaţie, deşi legea prevede în mod expres această obligaţie. De altfel, unul dintre factorii care au agravat situaţia la inundaţiile catastrofale din toamna lui 2013, când nouă oameni au murit înecaţi la Galaţi, a fost tocmai necurăţarea cursurilor râurilor de vegetaţie.
Cea mai proastă gospodărire a fost descoperită la Barcea, Frumuşiţa şi Smârdan, acolo unde aglomerările de gunoi şi de bălării existau în preajma unor poduri, generând contextul perfect pentru crearea unor „dopuri” în caz de viituri. Nereguli au fost găsite şi la Costache Negri, acolo unde albia pârâului Gologanu a fost îngustată, în zona „Stadion”, cu deşeuri din demolări, lucru care a afectat capacitatea de preluare a unor eventuale ape mari. Şi pârâul Corozel fusese îngustat nepermis, în amonte de podul pe sub DN25, la Barcea.
Situaţia de la Costache Negri merită ceva mai multă atenţie, dat fiind că după inundaţiile din 2013 s-a concluzionat, în urma investigaţiei făcute, că localitatea a fost lovită de viitură mai ales din cauza bălăriilor din albia pârâului. „Neglijenţă criminală!”, constata atunci primarul de la Lieşti, Iulian Boţ, venit la Costache Negri cu 100 de oameni, ca să ajute la desnămolirea localităţii.
Construcţii neautorizate în albiile râurilor
Grav este că în albiile râurilor din judeţul Galaţi există în continuarea construcţii neautorizate. Potrivit raportului celor de la Apele Române, astfel de situaţii sunt pe cursurile de apă: Mălina (la Smârdan), Oarba (Suceveni), Chineja şi Bujoru (Tg.Bujor), Băneasa (Băneasa), Corozel (Matca – acolo unde au fost inundaţii, din această cauză, în 2008, 2013 şi 2014) şi Valea Boului (Brăhăşeşti).
La Ghidigeni s-a constatat o situaţie aparte. O conductă de apă scoasă din funcţiune (aparţinea fostei fabrici de spirt a Vincon Vrancea) blochează cursul pârâului Gârbovăţ şi poate produce o tragedie în caz de viitură. De asemenea, aceeaşi firmă deţine şi un stăvilar pe râul Bârlad, construcţie care este pe jumătate prăbuşită în albia apei.
„Cele două construcţii constituie puncte critice, prin eventuala blocare a cursurilor de apă în timpul viiturilor. Având în vedere că SC Vincon SA Vrancea şi-a suspendat activitatea, nu poate fi contactată nicio persoană din cadrul agentului economic pentru a se putea trasa măsuri în vederea dezafectarii”, se consemnează în raportul Apelor Române. Cu alte cuvinte, pericolul rămâne netulburat!
Ferească Sfântul de dezastru, că n-au cu ce interveni
Cu ocazia controlului, au fost luate la puricat şi stocurile de materiale pentru apărarea împotriva inundaţiilor, iar concluziile inspectorilor nu sunt tocmai „roz”.
„Se impune luarea de măsuri pentru completarea stocului de materiale de apărare şi suplimentarea fondurilor pentru situaţii de urgenţă în 18 comune: Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Costache Negri, Nămoloasa, Fundeni, Barcea, Drăgăneşti, Buciumeni, Nicoreşti, Smârdan, Schela, Brăhăşeşti, Priponeşti, Suceveni, Cavadineşti, Frumuşiţa, Tg. Bujor şi Băneasa”, se menţionează în raportul amintit.
În fine, mai trebuie precizat că toţi primarii din localităţile controlate au primit termene stricte pentru a remedia neregulile
Ceea ce nu spune raportul Apelor Române
Partea cea mai gravă a lucrurilor nu este conţinută însă în raportul întocmit de Apele Române. Facem referire aici la amenajările pentru combaterea torenţilor, care în judeţul Galaţi sunt într-o stare jalnică, după cum se arăta raportul întocmit de ISU după inundaţiile din septembrie 2013.
După ce viitura a trecut, autorităţile au alocat sume consistente (circa opt milioane de euro) pentru ajutorarea sinistraţilor şi repararea infrastructurii afectată de inundaţii. Însă pentru refacerea sistemului de protecţie a localităţilor (amenajările hidroameliorative) nu s-a alocat nicio para chioară. Iar asta nu mai ţine de autorităţile publice locale, ci de ANIF şi de Guvern.
În aceste condiţii, o nouă rupere de nori precum cea din septembrie 2013 va provoca, aproape sigur, o tragedie similară.
VĂ MAI RECOMANDĂM:
Se încarcă comentariile...
