FOTO Povestea unui dezastru. Cum cade oraşul în Dunăre cu 12 centimetri pe an, iar autorităţile nu fac nimic pentru a opri fenomenul

Ultimul raport, întocmit anul trecut de către Academia Română şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, a scos la iveală faptul că versantul alunecă rapid către fluviu, cu circa 10 milimetri pe lună, adică aproximativ 12 centimetri pe an. Anul acesta s-au alocat bani pentru o noua expertiză, nu şi pentru lucrări.

Dezastru! Una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă oraşul Galaţi este pericolul de prăbuşire a Falezei Dunării. Deşi pare o chestiune cu efecte minore asupra populaţiei, studiile făcute în ultima vreme au indicat că nu doar uriaşul mal de pământ (unde se află parcul dintre Faleza Superioară şi Faleza Inferioară) se duce la vale, ci sunt semne că sunt afectate şi porţiuni din cartierele Mazepa 1, Mazepa 2 şi Ţiglina 1.

Nu-s bani decât pentru expertize

Prima expertiză serioasă cu privire la starea taluzului dinspre Dunăre s-a făcut acum 15 ani, în anul 2000. Concluziile raportului întocmit la acea vreme de prof.dr. Octavian Coşovliu, unul dintre cei mai mari experţi în domeniu din Galaţi şi din ţară, a fost alarmante: „Sub influienţa pânzei freatice, care s-a ridicat de la 40 la 15 metri,în stratul de loess (N.R.: solul lutos, de culoare galbenă, format din praf compactat de-a lungul milioanelor de ani) s-a format numeroase caverne şi tasări care pun în pericol siguranţa clădirilor”. 

În acel moment, cele mai grave probleme erau în Ţiglina 1, unde câteva blocuri aveau deja probleme alarmante de structură din cauza amintitelor tasări. Tot în amintitul raport, profesorul Coşvliu atrăgea atenţia că totul pleacă, de fapt, de la două cauze, prima fiind starea proastă a canalizării oraşului şi obturarea, în zona Falezei şi a Văii Ţiglina, a canalelor naturale de scurgere a izvoarelor subterane.

Din păcate, în ciuda concluziilor alarmante, autorităţile nu au luat prea multe măsuri pentru remedia lucrurile. Este drept, sistemul de canalizare a intrat într-un amplu program de refacere (care a durat cinci ani), însă problemele din zona falezei au rămas în plata Domnului.

Anul şi raportul

Între 2000 şi 2007 au fost întocmite încă două rapoarte de acest fel, iar din 2008 nu a mai fost niciun an fără să fie făcută o expertiză privind starea taluzului Falezei. În total, aceste studii au înghiţit aproape un milion de euro din bugetul local, însă cheltuiala a fost aproape inutilă: nu s-a investit niciun leu în lucrări de consolidare a versantului.

Mai mult decât atât, s-au aprobat în continuare construcţii mari şi grele (inclusiv proiecte imobiliare care presupus clădiri de peste 10 niveluri) în partea de sus a Falezei, încălcându-se fără ezitare recomandarea experţilor de a se păstra o zonă de protecţie de cel puţin 80 de metri.

Una dintre cele mai sofisticate expertize au fost făcută în 2012 de către doi reputaţi specialişti de la Universitatea din Bucureşti: prof.dr.ing. Eugen Luca şi conf.dr.ing. Victor Dumitrescu. Aceştia şi-au bazat raportul pe nouă foraje făcute în partea dinpre Dunăre a oraşului, prilej cu care au descoperit că problemele semnalate de profesorul Coşovliu se agravaseră. Asta în ciuda faptului că, între timp, canalizarea Galaţiului fusese refăcută cu nişte costuri imense: peste 120 de milioane de euro, bani veniţi de la UE.

Expertiza fusese solicitată de Primărie în urma faptului că, în 2011, pe bulevardul Falezei (stradă cu patru benzi ce leagă Portul de cartierele de vest ale oraşului) a apărut o groapă imensă. Practic, o bucată de stradă de circa 20 de metri pătraţi s-a surpat într-o cavernă de 12 metri adâncime.

Nici acum, după patru ani de la producerea prăbuşirii, problema nu a putut fi rezolvată, deşi s-au cheltuit cu tentativele de astupare peste 1,2 milioane de euro. Ca urmare, porţiunea respectivă de stradă a fost închisă, iar traficul deviat permanent.

În 2013, o nouă expertiză, făcută  cu specialişti locali, constată, evident, că nu s-a întâmplat nicio minune şi că versantul nu s-a consolidat singur.

În 2014, se apelează din nou la experţi de la Bucureşti. De data aceasta, raportul este întocmit de realizate de Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Cost: 80.000 de euro. Concluzii: aceleaşi ca şi până acum. Mai mult decât atât, profesorul Manole Stelian Şerbulea de la Universitartea Tehnică de Construcţii Bucureşti avansează o concluzie şocantă: în decurs de numai o lună de monitorizare s-a înregistrat o deplasare cu 10 mm a malului Falezei.

Raportul din 2010 indica o deplasare de 12 milimetri pe an, aşadar viteza de alunecare a malului a crescut de zece ori. Ceea ce nu au spus experţii, care au făcut apel la calm pentru a nu alarma populaţia, este că deja există clădiri din zona Falezei care au probleme: uşile şi ferestrele nu se mai închid, în pereţi există fisuri.

Partea de expertizare nu s-a oprit aici, pentru 2015 s-au alocat încă 25.000 de euro pentru a completa studiile. Pentru lucrări, ca de obicei, zero lei!

De unde face rost oraşul de 40 de milioane de euro?

Concluzia municipalităţii este că ar trebui circa 40 de milioane de euro pentru consolidarea Falezei. Bani care, evident, nu există.

Demersurile făcute la Guvern nu au avut, cel puţin deocamdată, succes, aşa că speranţa este în banii Uniunii Europene. „Primăria municipiului Galaţi a inclus proiectul de consolidare a falezei Dunării pe lista de priorităţi pentru atragerea de finanţări europene în exerciţiul bugetar comunitar 2015-2020”, a declarat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

La rândul lui, primarul Marius Stan, este prins între două posibile proiecte legate de Faleză. „Oamenii spun că zona este urâtă şi că trebuie să o amenajăm mai bine. Cu siguranţă, dat fiind că vorbim despre o zonă simbol a oraşului, oamenii au dreptate. Însă, în acelaşi timp, nu putem să băgăm bani, cel puţin deocamdată, într-o zonă care are nevoie de lucrări ample de consolidare. Cred că prioritatea numărul 1 este să facem rost de bani pentru consolidare ”, spune primarul.

Că va fi aşa sau nu, rămâne de văzut. Deocamdată Galaţi se zbate între mai multe nevoi stringente: sistemul public de încălzire a dat faliment, şomajul a atins cote alarmante, iar peste astea, colac peste pupăză, constatăm şi că Faleza Dunării a luat-o la vale, cu tot cu blocuri.

CITESTE SI: „Afacere“ bugetară. Paza unei case de vacanţă din proprietatea Primăriei a costat mai mult decât valoarea de piaţă a imobilului