Eveniment de excepţie la Dunărea de Jos: conferinţă internaţională despre rolul presei în crearea României

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Asociaţia Română de Istorie de Presei şi Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” organizează, în zilele de 25 şi 26 mai 2018, conferinţa internaţională „Cultura şi presa în spaţiul european” (ediţia a X-a), cu tema „Presa - participant activ la crearea României (1859-1878-1913-1918)”.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Asociaţia Română de Istorie de Presei şi Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” organizează, în zilele de 25 şi 26 mai 2018, , a zecea ediţie a conferinţei internaţionale „Cultura şi presa în spaţiul european”. 

Tema aleasă pentru această ediţie este extrem de interesantă şi, în acelaşi timp, în măsură să suscite destul de multe controverse ştiinţifice: „Presa - participant activ la crearea României (1859-1878-1913-1918)”.

Prima zi a conferinţei va fi alocată prezentării lucrărilor ştiinţifice legate de tema aleasă. Manifestările vor în cele la ora 10,00 şi vor fi găzduite de impresionantul Lapidarium de la Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi. Printre cei care vor conferenţia se numără doi specialişti de marcă în domeniu, respectiv dr. Nicolas Trifon (Université Sorbonne Nouvelle - Paris III) - „Dificila Unire văzută din afară” şi Ionela Mengher (Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina - Serbia) - „Începuturile presei de limbă română în Banatul sârbesc, în perioada interbelică”.

Ziua I a conferinţei internaţionale se va încheia cu vizite la Comunitatea Elenă Galaţi şi la Templul Meseriaşilor (Sinagoga). Ziua a II-a va fi o adevărată incursiune vie în istoria sud-estului Romîniei, pe itinerariul: Mănăstirea Cocoş - Martyrionul de la Niculiţel - Tulcea - Cetatea Enisala - Cetatea Argamum - Galaţi.

Manifestarea extinde şi îmbogăţeşte aria tematică a conferinţelor organizate de către Departamentul de Literatură, Lingvistică şi Jurnalism, din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Demersul a început din 2008 şi a disecat teme precum „Tradiţie şi modernitate în presa europeană”, „Mass media: identitate naţională vs. globalizare”, „Mass media: comunicare şi cultură”, „Mass media contemporane şi impactul globalizator al Internetului”, „De la manipulare la intoxicare în mass media”, „Istoria şi reprezentarea ei în media”, „Presa minorităţilor etnice din România”, „Jurnalişti şi scriitori în tranşeele Marelui Război”, propunându-şi să analizeze, în acest an, modul în care a prezentat presa etapele făuririi României (1859-1878-1913-1918).

„Născută cu doar câteva decenii înaintea primului moment al epopeii creării statului naţional unitar, presa de dincoace şi de dincolo de Carpaţi s-a implicat cu mult curaj în dezbaterea marilor teme cu care se confrunta societatea românească din Principate, militând deschis pentru realizarea Unirii Moldovei cu Valahia, pentru consolidarea acestui act politic, precum şi pentru continuarea reformelor care vizau transformarea Principatelor Unite, mai apoi, a României, într-un stat modern.Pe măsura dezvoltării instituţiilor statului, presa cunoştea, la rându-i, un continuu progres, lucru dovedit de perpetua creştere a numărului publicaţiilor, a tirajelor, a apariţiei de noi şi talentaţi jurnalişti, mulţi dintre aceştia provenind din rândurile scriitorilor şi oamenilor politici ai epocii”, ne-a declarat conf.univ.dr, Cătălin Negoiţă (preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei), preşedintele comitetului de organizare.

Momentul 1878, care marca intrarea Dobrogei în cadrul statului român, era salutat de către presa naţională, în ciuda polemicilor aprinse cu privire la schimbul de teritorii gestionat de către Congresul de la Berlin (Dobrogea vs. sudul Basarabiei). Statul român modern îşi extindea graniţele, devenea tot mai vizibil pe arena internaţională, iar presa sublinia această nouă orientare a Bucureştiului, care descoperea „dimensiunea maritimă”, în condiţiile în care ochii media dar şi cei ai opiniei publice erau îndreptaţi dincolo de Carpaţi.

Anul 1913 a coincis cu o nouă sporire teritorială a Regatului României, sudul Dobrogei, cunoscut sub numele de Cadrilater, fiind primit de către ţara noastră, în urma campaniei militare în Bulgaria şi a Păcii de la Bucureşti (august 1913). A fost un alt moment în care jurnaliştii români, fie de pe front, fie din redacţii, au tratat cu atenţie acest subiect, care a stârnit destule controverse în epocă, chiar dacă România devenea, din acel moment, arbitrul politic şi militar în Balcani.

Momentul 1918 a marcat apogeul luptei românilor pentru unitate naţională, la acest deziderat aducându-şi aportul, în chip deosebit, presa. Jurnaliştii au relatat, cu lux de amănunte, despre marile momente ale anului 1918 (27 martie – unirea Basarabiei, 30 noiembrie - unirea Bucovinei şi 1 Decembrie - Unirea Transilvaniei şi a Banatului cu Regatul României).

Scopul acestei manifestări ştiinţifice este de a scoate în evidenţă modul în care presa a contribuit, prin argumentele prezentate opiniei publice, la crearea tuturor momentelor propice dezvoltării statului român, impactul pe care l-au avut articolele asupra cititorilor, care au fost temele de interes tratate.
Această abordare este binevenită din perspectiva „momentului 2018” – celebrarea Centenarului Marii Uniri.

Manifestarea se adresează cadrelor didactice din învăţământul universitar şi preuniversitar, masteranzilor şi doctoranzilor, cercetătorilor ştiinţifici, bibliotecarilor, arhiviştilor, studenţilor, jurnaliştilor, tuturor celor interesaţi de această temă. 

O selecţie a lucrărilor, rezultată în urma procesului de peer-review, va fi publicată într-un volum, tipărit la o editură de prestigiu recunoscut în domeniul ştiinţelor sociale (A2 – CNATDCU). Volumul ediţiei a IX-a a Conferinţei Internaţionale Cultura şi presa în spaţiul european, care a avut loc la Galaţi, în mai 2017, a apărut cu titlul Mediamorfoze III – Jurnalişti şi scriitori în tranşeele Marelui Război, la Editura Tritonic, din Bucureşti.

Comitetul de organizare a evenimentului este format din: Conf. univ. dr. Cătălin NEGOIŢĂ (Facultatea de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi - UDJ) - preşedinte, Prof. dr. Zanfir ILIE (director Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi), Lect. univ. dr. Matei DAMIAN (Facultatea de Litere, UDJ), Lect. univ. dr. Daniela BOGDAN (Facultatea de Litere, UDJ), Lect. univ. dr. Petrica PAŢILEA (Facultatea de Litere, UDJ), Lect. univ. dr. Oana Andreea NAE (UDJ), Lect. univ. dr. Enache TUŞA (Universitatea „Ovidius”, Constanţa) şi Dr. Violeta-Maria RĂILEANU (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi).

Comitetul ştiinţific este format din: Prof. univ. dr. Ilie RAD, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca; Prof. univ. dr. Marian PETCU, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti; Prof. univ. dr. Simona ANTOFI, Facultatea de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; Conf. univ. dr. Silvia GROSSU, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova; Conf. univ. dr. Răduţ BÎLBÎIE (general de brigadă), Academia Forţelor Terestre, Sibiu; Conf. univ. dr. Gabriela RUSU-PĂSĂRIN, Universitatea din Craiova; Conf. univ. dr.  Cătălin NEGOIŢĂ, Facultatea de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Domenii de interes: portrete de gazetari  implicaţi  direct în evenimentele care au dus la crearea şi dezvoltarea României; publicaţii care au reflectat evenimentele ce au marcat crearea statului naţional român; grupaje de articole care surprind momentele 1859-1878-1913-1918.