Păcatele lui ÎPS Teodosie: fostă sursă Mache a Securităţii, bântuit de şpăgi, dosare penale, de scandaluri cu sex şi droguri. „Eu reprezint Biserica“
0ÎPS Teodosie, poreclit „Şpagoveanul“ sau „Hapsâneanul“, fosta sursă „Mache“ a Securităţii, implicat în mai multe dosare penale şi înconjurat, de-a lungul timpului, de consilieri certaţi cu legea, pus recent sub control judiciar pentru folosirea de acte false în scopuri obţinerii de fonduri UE, susţine că nu este afectat de lunga listă de „păcate“ legate de numele său. Toate afectează Biserica, susţine Înaltul, motivând că „eu reprezint Biserica“.
Un nou episod încarcă dosarul şi aşa doldora al Înaltpreasfinţitului Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. Cu o anchetă DNA în desfăşurare, ierarhul a ieşit, luni, din sala de judecată declarând senin: „Nu mă afectează personal că sunt acuzat pe nedrept, ci afectează Biserica. Eu reprezint Biserica“. Dar tocmai pentru că reprezintă Biserica, arhiepiscopul Teodosie Petrescu ar trebui să-şi reconsidere poziţia.
Un ierarh trebuie să fie mai presus de orice îndoială, ceea ce nu se poate spune despre ÎPS Teodosie. Are dosar la Securitate, instituţie cu care a colaborat ca sursă „Mache“ (de la Macedon, numele său de botez). A purtat negocieri cu ziarişti aflaţi sub acoperire, cărora le aranja intrarea în rândul teologilor şi apoi al clerului. L-a binecuvântat pe controversatul afacerist Gigi Becali să scrie cărţi care au dus la eliberarea sa înainte de vreme din închisoare.
Sfătuit de consilieri „păcătoşi“
A avut consilieri care au făcut de râs Arhiepiscopia Tomisului: Valeriu Roman, prins beat la volan, autorul unui accident rutier în care au fost răniţi copii, sau Ciprian Stoichin, paroh şantajat de alţi teologi pentru c-a fost filmat făcând sex cu o enoriaşă. La categoria „oameni de nimic“ pripăşiţi pe lângă Teodosie intră şi Gabriel Bucică, misionarul din Vaslui care făcea trafic cu droguri ascunse în Biblie.
Spiritul întreprinzător al Înaltului de la malul mării s-a manifestat din plin în locurile natale de la Dorna Arini, lângă Vatra Dornei din Suceava, prin ridicarea unui complex turistico-duhovnicesc-balnear pentru pelerini. I se spune „Şpagoveanul“, de la titulatura de Snagoveanul primită în calitatea sa anterioară de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor), i se spune „Hapsâneanul“, de la foamea de imagine, de proprietăţi, de a acumula. Aşa s-a triplat numărul de lăcaşuri de cult în Dobrogea, aşa au apărut biserici pe trotuare sau în parcuri în Constanţa. Ferma de la Nazarcea, pentru care este cercetat actualmente de DNA, a fost darul primit de la guvernarea Năstase, pentru a înfiinţa aici un aşezământ social în care nevoiaşii să muncească şi să aibă un adăpost. Planul nu s-a mai concretizat, însă, iar ferma a rămas o paragină. De aceea a fost pus sub control judiciar de DNA, pentru folosirea de acte false pentru obţinerea de fonduri europene (1,4 milioane de lei) de la APIA, în formă continuată.
„Nu mai ajunge că reprezintă Biserica“
Radu Preda, teolog şi istoric al religiilor, consideră că acuzaţiile la adresa preoţilor trebuie dovedite înainte ca opinia publică să arunce cu piatra. „Asistăm la o campanie la adresa Bisericii. Nu e rezultatul simplu al unor coincidenţe, care se tot înmulţesc. Este o problemă majoră dorinţa unora şi altora de a lovi în Biserică, singurul depozitar de valori reale, funcţionale. Nu sunt adeptul teoriei conspiraţionale, dar observ cum aceste coincidenţe sunt tot mai multe. În speţă, lucrurile se vor lămuri atunci când vor fi probate vinovăţiile. Este un exerciţiu al tuturor, de egalitate în faţa legii. Este şi o lecţie pentru ierarhi de a delega prtea administrativă unor laici pricepuţi, specialişti, pentru că problema fondurilor europene este o provocare chiar şi pentru persoane mult mai experimentate“, este de părere Preda.
Istoricul Radu Preda atrage atenţia oamenilor Bisericii că şi de aici trebuie să se nască o învăţătură. „Oamenii Bisericii trebuie să aibă în vedere o comunicare publică înnoită. Nu mai ajunge că reprezintă Biserica. Comunitatea de credinţă este mult mai importantă decât fiecare preot în parte. Părerea mea este că partea duhovnicească trebuie fie lăsată separat de cea în care un ierarh, un preot, desfăşoară activităţi şi ajunge poate să fie chemat în faţa anchetatorilor. Amestecul nu este sănătos. Dar controversa nu este ceva tipic Constanţei, lucrurile trebuie delimitate“, afirmă cercetătorul.
„Crede şi nu cerceta“, precept ignorat de anchetatori
Teodor Răileanu, consultant de imagine, vede cât de tare este zdruncinată încrederea în Biserică din cauza clericilor controversaţi, cum este ÎPS Teodosie. „În primul rând este afectată imaginea ca persoană cercetată penal de acţiuni reprobabile, apoi este afectat ca ierarh care a ajuns în conflict cu justiţia. Această imagine negativă ricoşează în BOR, prin înălţimea funcţiei de arhiepiscop, prin prisma faptelor. Şi mai este un aspect: ar putea afecta inclusiv imaginea justiţiei. De ce? Religia ortodoxă presupune obedienţă şi credinţa oarbă în Biserică şi în oamenii ei. Un atac lumesc (cum este ancheta DNA) asupra unui «om sfânt» poate avea în mintea celor simpli, de un habotnicism de înalt grad, efectul unei întinări a lucrurilor minunate înfăptuite de BOR. Dar orice preot poate relata, sub protecţia anonimatului, că aceste fapte sunt o practică foarte întâlnită în Biserică. Dar oamenii aleg să le ignore, cum spune preceptul «Crede şi nu cerceta»“, arată consultantul de imagine.
Răileanu face distincţia clară între o instituţie cum este BOR şi valorile spirituale ale credinţei. „Eu nu confund credinţa cu ONG-ul BOR. Personal eu militez pentru aducerea la lumină a întregului sistem de contabilitate bisericesc, care le permite finanţări din multe surse, fără ca profitul să fie supus taxelor şi impozitelor. Trebuie ca statul să intervină în sfânta contabilitate invizibilă a BOR. Acolo sunt bani negri, iar Biserica înregistrează o scădere foarte serioasă la capitolul încredere, care poate fi corelată cu creşterea profitului“, mai spune Teodor Răileanu.
„Responsabilitatea este personală“
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, este conştient de tulburarea stârnită în rândul enoriaşilor de la Constanţa. Dar roagă credincioşii să aştepte derularea anchetei înainte de a cere măsuri drastice în arhiepiscopie.
„Este o situaţie nemaiîntâlnită, nu am mai avut un ierarh care să fie urmărit penal. Însă Patriarhia nu este implicată în nicio decizie care este luată pe plan local, acolo unde ierarhii au autonomie. Fiecare se chiverniseşte, nimeni nu întreabă la Bucureşti cum să facă. Nu ne putem implica nici în derularea acestei anchete, în care trebuie să funcţioneze prezumpţia de nevinovăţie. Este vorba despre responsabilitatea personală a fiecăruia. Am încredere că se va face lumină într-un sens sau altul“, subliniază Bănescu. În Biserica Ortodoxă Română, un ierarh este numit sau eliberat din funcţie de Sfântul Sinod. Când vinovăţia unui ierarh este pronunţată, atunci vine momentul deciziei.
„Care este fără de păcat să arunce primul piatra“
Preotul Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, infirmă încălcarea vreunei legi de către ierarhul Tomisului. „Din punct de vedere legal, nu a încălcat nicio lege civilă, pentru că nu s-a dovedit nicio acuză până acum. Din punct de vedere moral, fiecare dintre noi va răspunde în faţa lui Dumnezeu.
Să nu uităm principiul creştin al prezumpţiei de nevinovăţie: «Care este fără de păcat să arunce primul piatra». În precedentul dosar DNA, din 2009, autorităţile au dovedit nevinovăţia Înaltului şi au închis dosarul. Avem încrederea că în cazul penal instrumentat acum de procurori se vor lămuri acuzaţiile rămase, în cel mai scurt timp. Aşteptăm ca procurorii să retragă de îndată acuzaţiile şi măsura preventivă a controlului judiciar“, spune Tănăsescu. Reprezentantul Arhiepiscopiei Tomisului ţine să amintească vorbele lui Iisus Hristos: „Nu ne vom însănătoşi câtă vreme ura, tensiunea, minciuna şi manipularea vor fi crucea răstignirii creştinilor. «Cine are urechi de auzit să aud㻓.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
