VIDEO Klaus Iohannis, criticat pentru decorarea lui Octav Bjoza. MCA România: „A semnat un dezamăgitor act de populism“

VIDEO Klaus Iohannis, criticat pentru decorarea lui Octav Bjoza. MCA România: „A semnat un dezamăgitor act de populism“

Octav Bjoza decorat la Cotroceni Sursa foto presidency.ro

Gestul preşedintelui Klaus Iohannis de a-l decora pe Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, a stârnit nemulţumirea Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului MCA România. A fost prima distincţie acordată de Klaus Iohannis în calitate de şef al statului. Ceremonia a avut loc luni, 22 decembrie, la Palatul Cotroceni.

Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului MCA România s-a declarat dezamăgit de iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis.

„MCA România ia act, cu dezamăgire, de decizia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, de a acorda Ordinul Naţional «Steaua României» în grad de Cavaler unui deţinut politic care se afişează public cu un partid susţinător al Mişcării Legionare şi al neo-nazismului.

Condamnarea atrocităţilor comise de dictatura comunistă este o datorie a fiecărui om politic din România. Sistemul criminal comunist l-a aruncat în închisoare pe domnul Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, i-a distrus viaţa, i-a persecutat familia şi i-a refuzat drepturile universale ale oricărei fiinţe umane. Aceste crime comise de regimul comunist nu anulează crimele comise de legionarii impotriva evreilor din România. Faptul că, în România post-comunistă, domnul Bjoza a ales să împărtăşească idealurile Mişcării Legionare, să omagieze ideile şi credinţele acestei mişcări politico-religioase criminale, este profund regretabil.

Preşedintele României însă, prin puterea în încrederea cu care a fost investit, are obligaţia a trasa linia fină dintre eroul anti-comunist şi participantul activ la activităţi omagiere a unei Mişcări criminale antisemite. Decorarea unui sustinator, declarat, al Mişcării Legionare, cu Ordinul Naţional «Steaua României» poate fi interpretată ca o omagiere adusă, de Administraţia Prezidenţială, acelei mişcări naţionaliste, fasciste, criminale.

Fără condamnarea explicită a Mişcării Legionare, fără delimitarea clară a Administratiei Prezidenţiale de ideile Mişcării Legionare propovăduite activ, îmbrăţişate, omagiate şi dată drept exemplu de către domnul Bjoza, Preşedintele României, pentru noi, a semnat un dezamăgitor act de populism“, consideră Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului MCA România.

Reacţia lui Octav Bjoza: „Sunt împotriva oricăror extremisme“

Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, s-a declarat uimit de opinia MCA România. „Este revoltător! Nu am fost, nu sunt şi nu voi fi niciodată antisemit. În temniţă am fost educat să nu privesc oamenii după etnie, culte sau politici. Eram doar luptător anticomunişti acolo, nu făceam deosebire care este legionar, ţărănist, cuzist sau că n-avea nicio culoare politică. Sunt împotriva oricăror extremisme, fie de stânga, fie de dreapta“, precizează Bjoza.

Liderul Deţinuţilor Politici arată că niciodată nu s-a asociat vreunei mişcări de acest gen. „Când sunt comemoraţi luptătorii anticomunişti, noi suntem cu ale noastre, legionarii cu ale lor. Probabil se referă la comemorarea de la mănăstirea Constantin Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Eu fiind din Braşov am participat la ceremonial, ei au avut drapel, a fost treaba lor. Irascibilitatea nu ajută nimănui. Lucrurile trebuie discutate cu calm şi fără patimă. Am susţinut întotdeauna că unii dintre legionari au avut părţi bune. Faptele rele trebuie judecate separat, înfierate, astfel încât să nu se mai repete“, este de părere Bjoza.

Octav Bjoza la Cotroceni Foto presidency.ro

Aceeaşi părere a avut-o Octav Bjoza şi despre trecutul legionar al părintelui Arsenie Papacioc, pe care l-a cunoscut. Deşi a suferit atât de mult în puşcăriile comuniste, Bjoza (76 ani) crede în iertare.

„Nu trebuie judecaţi toţi în bloc, în masă. Aşa cum nu judecăm nici toţi membrii PCR, care au fost 4-5 milioane. Păcătoşii - tâlhari, femei uşoare - care s-au întors către Dumnezeu sunt iertaţi, dar unui fost legionar sau a altora care au făcut parte dintr-o mişcare extremistă, deşi n-au comis crime, nu le este permisă întoarcerea către Dumnezeu. În schimb, criminalilor care ne-au trimis în puşcării le este permis să se plimbe ca la ei acasă prin Parlament. Sunt de acord ca legionarii care au comis crime să fie pedepsiţi. Dar, repet, nu trebuie toţi judecaţi în bloc. Martirii din puşcăriile comuniste sunt, în continuare, nerecunoscuţi. Printre ei au fost mulţi preoţi a căror putere spirituală treceau de zidurile celulelor închisorii, dându-ţi forţă psihică. Totuşi, eroii noştri nu sunt beatificaţi sau martirizaţi, aşa cum se întâmplă la alte naţiuni“, arată liderul deţinuţilor politici.

Octav Bjoza se întreabă totuşi ceva: „Parlamentul României a fost mereu îmbâcsit de criminali, s-a sesizat cineva? Ofiţerii de Securitate sunt marii patroni de azi. Copiii lor sunt peste tot, în funcţii-cheie. De ce doar pentru copiii lor se poate, iar pentru ai noştri nu?“

Declaraţiile de la Cotroceni

Preşedintele Klaus Iohannis explicase la ceremonia de la 22 decembrie de ce a ţinut să acorde această primă distincţie, în a doua zi de la instalarea sa la Cotroceni. „Prin acest moment vreau să marchez începutul unui nou capitol în istoria noastră recentă, un preşedinte care pune în valoare înainte de toate modelele din societate, iar foştii deţinuţi politici reprezintă cu siguranţă repere de moralitate pentru tânăra generaţie. La vârsta de 20 de ani, domnul Bjoza a fost arestat şi întemniţat de către Securitate şi a fost condamnat pe nedrept, fiind obligat să suporte supliciul anilor de detenţie şi să cutreiere nu mai puţin de 14 locuri de detenţie. Până în 1989 a fost persecutat continuu de autorităţile comuniste, dar acest lucru nu l-a împiedicat nicidecum să militeze după Revoluţie pentru idealurile de libertate şi democraţie“, a precizat Iohannis.


Klaus Iohannis, faţă în faţă cu Octav Bjoza Sursa foto presidency.ro

În cuvântul său de mulţumire, Octav Bjoza declarase: „Pentru noi, cei loviţi de represiunea comunistă în modul cel mai direct, este foarte important că v-aţi gândit să ne acordaţi o distincţie atât de înaltă. În acest fel, lupta şi suferinţa noastră au căpătat o recunoaştere deosebită, având şi semnificaţia unui act simbolic de condamnare a comunismului din România. Nu putem decât să salutăm faptul că v-aţi gândit la înfiinţarea în capitala României, singura capitală din lumea comunistă europeană care nu are încă un muzeu al crimelor comunismului, v-aţi gândit să fie înfiinţat. Sperăm să mai fim în viaţă atunci, măcar ultimii dintre noi, atunci când acest muzeu va fi realizat.

Aveţi aici pe laterală 17 colegi de suferinţă. Ei însumează 300 de ani de condamnare, din care 115 au fost şi efectuaţi. Aveţi aici - mă refer la cei tineri din stânga mea - adevărate jaloane în ale moralei, dar care societatea românească a ultimilor 25 de ani nu a vrut să ţină cont. Este trist, dar adevărat. Dacă în această ţară mai există undeva ultimele fărâme în ale moralei, ele trebuie căutate undeva între zidurile Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici. Acolo este «km 0» al moralei româneşti, atâta câtă mai există şi dacă mai există“.

Pe site-ul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România este consemnat că Octav Bjoza s-a născut la 11 august 1938, în municipiul Iaşi, fiul lui Ioan şi al Georgetei, de naţionalitate română şi religie ortodoxă. Din anii 1941-42 se stabileşte cu familia în zona Braşov, tatăl fiind CFR-ist. Este absolvent al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov (1956). În anii 1957-58 a fost student al Facultăţii de Geografie-Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. La finele anului I, după ultimul examen, pe 25 iunie 1958, a fost exmatriculat şi arestat de Securitatea din Iaşi. Între anii 1956-1958 a făcut parte împreună cu alţi 14 elevi, studenţi şi muncitori din organizaţia anticomunistă „Garda Tineretului Român” din Braşov, care avea drept scop „înlăturarea regimului democrat popular din ţara noastră pe calea violenţei”. A fost judecat de către Tribunalul Militar Braşov la data de 10 octombrie 1958 şi condamnat la 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii, pentru delictul crimă de uneltire împotriva ordinii sociale.

Vă mai recomandăm

Cine este Octav Bjoza, braşoveanul decorat de preşedintele Klaus Iohannis: a fost deportat de 14 ori şi nu a mai plâns de 50 de ani

Iohannis, după 25 de ani de libertate: „Comunismul ne-a furat şansa de a evolua. Regimul a distrus elitele“

 

citeste totul despre: