Jurnal de Vacanţă. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Colţul de Rai interzis cândva turiştilor vă aşteaptă cu hectare întregi de plajă virgină
0EVADARE Plajele sălbatice Vadu şi Corbu au devenit locul preferat al celor care iubesc marea. În urmă cu cinci decenii, acestea erau doar locuri de recreere pentru localnici, accesul străinilor fiind interzis, din cauza Întreprinderii de Metale Rare care funcţiona la Vadu.
Cătălin Butnariu (42 de ani) este un sucevean îndrăgostit iremediabil de ţinutul dobrogean. Medic veterinar de profesie, el iubeşte foarte mult natura, iar când a venit prima dată la Vadu, acum câţiva ani, şi-a dat seama că acesta este locul în care vrea să-şi crească fiii şi fiicele. Şi-a cumpărat o casă aproape dărâmată şi s-a mutat aici.
Fiecare grajd şi magazie le-a transformat în camere, unde îşi cazează gratuit prietenii din toate colţurile ţării care vin la mare. Şi-ar dori să-şi transforme gospodăria într-o pensiune agroturistică în toată regula, dar, până atunci, toată lumea din Vadu ştie să te îndrume la casa cu troiţă, de pe Strada Ogorului, casa lui Cătălin Butnariu.
„Vreau să am 100 de capre şi să le dau turiştilor să mănânce doar produse bio. Evident, îi voi pune să mulgă vaca şi să cosească“, explică el. Spune că va construi singur spaţiile de cazare, iar până la a aduna cele 100 de capre mai e un pas. „Am adus capre din cea mai bună rasă din Olanda, am un ţap din rasa Sannen şi voi face ameliorare aici“, spune el.
CASĂ TRADIŢIONALĂ, DINTR-UN GRAJD
În mijlocul curţii sale este o casă acoperită cu stuf şi vopsită în alb şi albastru, arătând ca o casă tradiţională din Jurilovca. „Aici era un grajd şi eu l-am transformat în casă de locuit“, explică proprietarul. Prietenilor care au venit la mare le dă să guste din produsele bio pe care le face în casă. Omul are 15 capre şi un coteţ plin de găini. Peste 30. Şi nu se opreşte aici.
Dorinţa lui de a avea pe masă doar produse bio nu ţine doar de turism: vrea să-şi crească sănătos cei şase copii: Serafim Ilie (1 an), Mihail Ciprian (6 ani), Ioana (7 ani), Iustina (9 ani), Xenia (11 ani) şi Maria Ştefania (19 ani). Cătălin Butnariu crede că într-un an, cel mult doi, va putea deschide pensiunea agroturistică. Va ridica singur căsuţele de vacanţă. Spune că se pricepe la orice. Tot el a construit şi troiţa din faţa casei sale, la care, din păcate, intră doar turiştii. După ce pensiunea va fi gata se gândeşte să amenajeze un solar şi să aibă propria eoliană.
Cei mai mulţi dintre turiştii care vin să-şi petreacă vacanţa la Vadu dorm pe plajă, în corturi. Satul dispune de puţine spaţii de cazare. Un bucureştean şi-a luat un teren pe care a ridicat câteva cabane din lemn pe care le închiriază.
TRASEU SĂLBATIC
Plaja de la Vadu nu este la drumul mare. Traseul şerpuieşte mai întâi pe un drum asfaltat, care porneşte la dreapta la ieşirea din comuna Corbu, aflată la 30 de kilometri de Constanţa, apoi din sat continuă pe un drum betonat, şi până la plajă – pe nisip. Din sat până la plajă este cale de mai bine de jumătate de oră doar prin locuri sălbatice. Zona nu este la drumul mare şi tocmai de aceea şi-a păstrat misterul. Drumul asfaltat se termină şi apar pâlcuri de vegetaţie. Mai întâi sunt câteva petice, apoi nisipul şi dunele iau în stăpânire zona.
GHIDUL DE PE MARGINEA DRUMULUI
La jumătatea drumului, sub o umbrelă, o localnică te îmbie cu miere ecologică şi fagure. Ea este mai mult un ghid al celor care o întreabă unde este plaja. Mai rar, vinde şi produsul dulce. Dacă iei un borcan cu miere, limba i se dezleagă: „Este făcută de noi. Garantat este ecologică, puteţi merge cu ea la orice laborator. Avem şi tinctură de propolis. Câte 20 de picături pui în apă şi bei zilnic. Este bun pentru artrită“, spune femeia.
S-a născut în Vadu. La plajă mergea, când era tânără, pe jos. „Eee, la plajă nu ajungea oricine! Doar oamenii satului, cu buletinul. Ne oprea la pod. Ca să ajungem la plajă mai treceam şi de o apă. Acum a secat. După ce ieşeam din apă dezlipeam de pe picioare lipitori“, îşi aminteşte femeia. Acum, merge mai rar la plajă.
Drumul continuă nisipos, lăsând-o în spate pe localnică. Are o singură bandă, dar este prevăzut din loc în loc cu alveole. Şoferii din toate colţurile ţării care vin sau pleacă dinspre plajă îşi acordă prioritate aşa cum rar o fac pe drumurile publice.
Briza se simte din ce în ce mai mult. În jur nu este decât vegetaţie de nisip. Pe alocuri, câte o deschidere mai largă. După doar câţiva paşi de mers pe jos, inima ţi se opreşte: o întindere nesfârşită de plajă şi marea mai frumoasă ca în oricare alt loc de pe litoralul românesc. Nu se aud decât valurile mării, care rup din nisip, şi pescăruşii răzgâiaţi. Nu există semnal la telefonul mobil. Este un loc minunat pentru cei care vor să fugă de civilizaţie.
TRATAMENT PENTRU SUFLET
Pe plajă, grupuri de oameni stau de vorbă între ei. Alţii, doar cu marea. Anca stă de mai multe minute neclintită, cu faţa la mare. Are 24 de ani şi este din Braşov. Vrea să devină medic, iar preţ de câteva zile îşi tratează sufletul la Vadu. „Am venit pentru prima dată aici. Am mai fost la plajă în Mangalia sau la rude, în Spania. Este foarte fain aici“, spune tânăra. A venit la mare pentru trei zile. Seara, va face un foc pe plajă. A aflat că este voie. Ne uităm în jur, căutând să vedem urme ale focului pe plajă, aşa cum găseşti în Vama Veche. Nimic. Plaja este curată.
„FRIGIDERUL DIN NISIP“
Lângă un cort îi găsim pe Corina (24 de ani ) şi Cătălin (28 de ani) din Bucureşti. Sunt tineri, frumoşi şi se bucură de câteva zile de vacanţă. Dorm în cort, iar „frigider“ numesc o groapă în nisip. Nu i-au deranjat nici ţânţarii. Întreaga noapte s-au bucurat de zgomotul mării, iar dimineaţa au admirat răsăritul. „M-am trezit la 5.00, iar soarele a răsărit la 5.39. E o experienţă unică. Fiecare zonă are frumuseţile ei, dar aici e partea cea mai frumoasă“, spune Cătălin.
CORBU, MAI APROAPE DE CIVILIZAŢIE
Spre deosebire de Vadu, plaja adiacentă staţiunii Corbu este mult mai aproape de standardul de plajă turistică. La fâşia de nisip se ajunge mult mai uşor şi, prin urmare, este plină pe timpul verii. La intrarea în localitate faci dreapta şi mergi iniţial pe un drum betonat, apoi pe unul de piatră. Ca să ajungi pe plajă, trebuie apoi să cobori dealul. În unele locuri, panta este foarte abruptă.
La mijlocul distanţei se află cherhanaua „Casa Veche“, a artistului-cârciumar Stelică Murariu. Cel care a jucat pe scena Teatrului Fantasio din Constanţa peste 20 de ani s-a apucat în urmă cu şase ani de afacerea de la Corbu. O fostă casă a unui pescar a fost transformată în cherhana. Într-o farfurie de aici găseşti toate gusturile mării. Un borş pescăresc costă 12 lei, un storgeac – 14 lei, o supă de midii – 14 lei, un platou pescăresc pentru patru persoane – 120 de lei.
Un turist care doreşte să se cazeze la una dintre căsuţele din apropierea plajei plăteşte pe noapte 30 de lei.
În localitate sunt 30 de pensiuni. Câteva dintre ele au şi piscină. Preţurile de cazare pornesc de la 80 de lei pe noapte pentru o persoană şi ajung la 120 de lei.
ŞAPTE SALVAMARI PE PLAJĂ
Pe plaja Corbu au fost montate coşuri de gunoi, iar toţi agenţii economici au pus mână de la mână şi au plătit şapte salvamari care au grijă de viaţa turiştilor. Tot pe plajă există şi un punct de prim ajutor.
Cei care doresc şi un alt fel de distracţie în Corbu pot închiria terenul de fotbal sau de tenis amenajate de Primăria Corbu într-un balon. Preţul este de 50-60 de lei pentru două ore.
Pescarii amatori pot merge pe Lacul Corbu, unde se pot delecta cu o undiţă în mână. Taxa de pescuit pe pista de concurs şi pe bazinul mediu este de 100 de lei de persoană. Balta e plină de laban, cambulă, calcan, lufar, şalău, somn şi crap.
Pe lac, în ultimii ani s-au organizat mai multe competiţii de pescuit. Între 23 şi 26 octombrie va avea loc Cupa Corbu.
DISTRACŢIE PE APĂ
Plaja Corbu este un loc unde se adună de mult timp practicanţii de windsurfing şi kitesurfing, iar pe Lacul Corbu se pot închiria ambarcaţiuni cu vele. Cum apa mării este mult mai curată în această zonă, multe şcoli de scufundări aleg acest loc pentru a-şi instrui cursanţii.
Zona face parte din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“, astfel încât aici pot fi văzute chire de baltă, pescăruşi argintii. Dacă faci o plimbare cu barca pe Lacul Sinoe, poţi admira singuraticul lopătar, raţa cu ciuf, colonii de pelicani.
Pasionaţii de ATV şi motocros sunt la ei acasă. Grindul Chituc, în lungime de peste 30 de kilometri, este locul ideal pentru aventuroşi.
BISERICA ÎNGROPATĂ DE LA ISTRIA
La mică distanţă de Corbu se află cea mai veche aşezare urbană din România: Cetatea Histria, pe teritoriul comunei Istria. Cetatea a fost întemeiată în anii 650 î. Hr. de greci – primii cuceritori care au descălecat pe tărâmul dacic al Scythiei Minor. Vestigiile sale – cu ziduri de incintă, temple, terme, străzi, bazilici, agora, magazine, cartiere de locuinţe – alcătuiesc o comoară arheologică pentru reconstituirea trecutului. Anual, aici este organizată o tabără arheologică şi puteţi fi martorii unor descoperiri.
În Istria există o altă bijuterie a ţinutului arid dintre Dunăre şi mare: biserica fără turle îngropată de la Istria, ce a fost construită în 1857, pe vremea Imperiului Otoman. Pe atunci, doar geamiile puteau să se înalţe spre cer, lăcaşurile de cult ale creştinilor nu aveau voie să fie mai înalte decât cele ale musulmanilor. Creştinii au găsit soluţia: au îngropat-o pe jumătate. Lăcaşul de cult poartă două hramuri: Sfânta Treime şi Sfântul Nicolae.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Vă mai recomandăm
Cheile Borzeştiului, sălbăticia la câţiva paşi de oraş. Cum te poate „vindeca“ natura de stres
Se încarcă comentariile...
