Istoricul Kemal Karpat, consultant al preşedinţilor SUA: „Rusia poate face orice, dar Apusul are pârghia economică pentru a o sancţiona“
0Istoricul Kemal Karpat (92 ani), originar din Dobrogea şi fost consultant pe probleme de Orient al preşedinţiei Statelor Unite ale Americii, a făcut o analiză succintă a evoluţiei din fosta Uniune Sovietică.
Aflat în România pentru scurt timp, politologul tătar născut lângă Babadag şi plecat din ţară de la vârsta de 18 ani, a discutat despre soarta tragică a poporului său străbun, dar şi despre ambiţiile Rusiei de redobândire a teritoriilor sovietice.
„Ce s-a întâmplat în Crimeea este o tragedie colosală, umană şi politică. Tătarii sunt acum persecutaţi chiar în patria lor mumă. În surghiunul de la 18 mai 1944 din Asia Centrală, jumătate au murit pe drum. Asta este tragedia umană. Tragedia politică este că ruşii pot să facă orice, pentru că nimeni nu-i poate opri pe ruşi. Au o politică imperialistă de la Ivan al IV-lea (cel Groaznic - n.r), când pune rusul piciorul pe un pământ, zice că a fost aici de 1.000 ani. Este o primejdie şi pentru Moldova. Pentru România mai puţin, pentru că este membră NATO, şi dacă NATO permite Rusiei să ocupe un stat NATO, atunci tot NATO se prăbuşeşte. Nu văd asta posibil. Dar cu Putin te poţi aştepta la orice. Omul acesta este un megaloman. Zice el că Apusul a exploatat slăbiciunea URSS şi a dat libertatea republicilor sovietice.
Putin asta urmăreşte, să extindă influenţa Rusiei asupra acestor state. E greu de tot, pentru că cele 3 state din Caucaz şi cele 4 ţări din Asia Centrală au populaţie majoritar musulmană, o civilizaţie veche de tot. Sovieticii, adică ruşii, au făcut tot posibilul ca să-i înstrăineze de istoria şi cultura lor. Aceste ţări mai au nevoie de 20-25 ani pentru întărirea temeliilor politice şi militare. O bună parte din Asia Centrală n-a vrut să devină independentă, se obişnuise sub autoritatea sovietică. Unii dictau, ei ziceau doar «Da, facem». Când au devenit independente, s-au trezit cu toată responsabilitatea pe mâna lor, nevoiţi să ia decizii. Când ţii sub călcăi un popor 60-70 ani, se obişnuieşte la robie. Robia este acceptată ca starea naţională a societăţii. Ca să-i înveţi din nou cu libertatea, trec anii. Am fost acolo, vorbesc limbile acestor popoare. E greu să-i dezveţi“, menţionează istoricul Karpat.
Karpat arată că Rusia are totuşi puţine şanse să refacă URSS, interesul major fiind să aibă ieşire la Marea Mediterană şi apoi la Oceanul Indian, pentru un statutul de superputere mondială. „Rusia poate fi sancţionată de Apus, care îi cumpără gazul, petrolul. Dacă nu ar mai avea piaţa din Apus, Rusia nu ar mai avea bani“, socoteşte istoricul.
Karpat consideră că Rusia are opozanţi încă temători, Georgia şi Azerbaijanul. „Georgienii ar vrea să Uniunea Europeană, dar le e frică, pentru că au mai fost invadaţi o dată. Dar ei sunt foarte-foarte opuşi Rusiei. Iar Azerbaijanul este în aceeaşi situaţie, dar el vrea să-şi vândă petrolul Apusului. În Armenia, situaţia este deplorabilă. Rusia are cele mai mari baze militare în Armenia, una dintre cele mai puternice fiind chiar la 10-15 km de graniţa cu Turcia. Acolo sunt în permanenţă staţionate trupe ruseşti, cu cele mai avansate tancuri. Planul lor vechi este să dea lovitura Turciei, să meargă jos până la Marea Mediterană şi apoi până la Oceanul Indian. Dar nu îl spun făţiş. Iar prietenia ruso-turcă este relativă, ca în politică. Ţine cât e nevoie. Este o istorie întreagă a acestor relaţii. Dar cu turcii, ruşii au de furcă“, conchide istoricul Kemal Karpat.
Crimeea naşte revoltă la Constanţa
O mişcare de stradă fără precedent a fost organizată la Constanţa de comunitatea tătară, care a protestat la adresa Rusiei. Cauza manifestaţiei a fost comemorarea datei de 18 mai 1944, considerată cea mai neagră zi din istoria poporului tătar. În acea zi, Stalin a ordonat deportarea tuturor tătarilor din Peninsula Crimeea, astfel că 250.000 persoane au fost ridicate de sovietici, apoi înghesuite în vagoane de tren care au fost sigilate şi trimise în stepa din Uzbekistan. Drumul groazei a durat 12 zile, timp în care surghiuniţii n-au avut apă, hrană, aer. Singura oprire permisă era o dată pe zi, într-un interval de 15-30 minute, timp în care supravieţuitorii abia aveau timp să dea jos din vagoane cadavrele celor care piereau pe capete. Iar teroarea nu s-a oprit aici, ci a continuat şi pentru cei rămaşi în viaţă, supuşi unui regim de exterminare. Abia după 1986, tătarilor li s-a permis să se întoarcă în locurile natale din Crimeea.
Surghiunul tătăresc transformat în genocidul unui popor a putut fi comemorat abia după Revoluţia din 1989. De atunci în fiecare an, tătarii de pretutindeni se adunau la Simferopol, capitala regiunii, pentru a pomeni victimele deportării. În 2014, însă, Crimeea a devenit teritoriu rusesc, fiind anexată de Rusia, în urma unui referendum. De atunci, tătarilor din afara Crimeei nu li se mai permite adunarea publică pentru comemorarea fraţilor ucişi de regimul sovietic.
Pentru că patria lor străbună, Crimeea, a devenit teritoriu rusesc, tătarii din România au organizat la Constanţa marşul de comemorare a surghiunului din 18 mai 1944 comandat de Stalin. După ce s-au rugat sâmbătă, 16 mai, pentru victimele genocidului de acum 71 ani, tătarii vor continua acţiunile de comemorare a zilei de 18 mai 1944. Luni, 18 mai, la ora 15, în faţa Consulatului Rusiei este programat un protest organizat de comunitatea tătară.
Parcursul unei personalităţi
Kemal H. Karpat s-a născut la 15 februarie 1923, în Armutlia (astăzi Turda, comuna Mihai Bravu, judeţul Tulcea). În 1942 absolvă Seminarul Teologic Musulman din Medgidia şi merge să studieze la Facultatea de Drept a Universităţii din Istanbul. Obţine titlul de Doctor în drept public şi politic la Universitatea din Istanbul. În 1950 pleacă în SUA, unde îşi începe cariera academică, din postura de asistent universitar (1950-1953).
Primeşte titlul de Doctor al Universităţii din New York în 1957, unde ulterior va fi profesor guvernamental (1962-1967). Este cercetător ştiinţific la Universitatea Harvard (1960-1961). În 1967 devine profesor la Universitatea Wisconsin, de unde a ieşit la pensie, în 2003, la vârsta de 80 de ani şi cu titlul academic de „distinguished professor“. A fost consultant al preşedinţilor americani Jimmy Carter, Ronald Reagan şi George Bush, pe probleme de Orient.
Fiu al imamului Hüseyin oglu Haşim, Mehmet Kemal (cum este trecut pe certificatul de naştere) sau Kemal Haşim Ömer (pe numele său complet) s-a născut într-un sat dobrogean, la 15 februarie 1925. În 1946 a luat o decizie majoră: îşi schimbă numele de familie în Karpat.
„În străinătate treceam printr-o serie de greutăţi, cu oameni care încercau să mă exploateze şi să-mi pună frâne în dorinţa mea de a studia. Eu am fost un om liber, care am spus ce am gândit, fără frică, fără rezerve. Unora nu le plăcea. Am vrut un nume simbolic, care nu se pleacă la nimic, care stă dârz în faţa greutăţilor, a ameninţărilor, să-şi păzească demnitatea. Şi în acelaşi timp am dorit un nume care să amintească de originea mea, de locul natal, de România. Mi-am luat numele după Munţii Carpaţi.
Deşi să vă spun drept, până atunci nu văzusem Carpaţii, am creat Carpaţii în mine. Am creat Carpaţii mei. Şi am devenit un fel de munte. Toată familia mi-a urmat gestul“, mărturiseşte profesorul tătar. Cariera sa internaţională, care urmează după acest moment, este prodigioasă. Confirmarea definitivă o primeşte odată cu invitarea la Casa Albă, la Washington, unde cei mai puternici oameni ai lumii, preşedinţii Statelor Unite ale Americii, îi cer sfatul.
Vă mai recomandăm
Se încarcă comentariile...
