General de aviaţie despre tragedia de la Constanţa: „Nu trebuie exclusă nicio cauză, nici cea umană“
0
Generalul-maior (rez.) Victor Strîmbeanu, care a pilotat MiG-uri peste trei decenii şi a făcut parte sau a condus comisiile de investigare a unor tragedii aviatice, spune că ancheta dublei catastrofe de la Constanţa din 2 martie, soldată cu moartea a opt militari, trebuie să ia în calcul orice variantă, inclusiv cea a unei erori umane.
După dubla catastrofă aviatică din judeţul Constanţa, când o aeronavă MiG 21 LanceR, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar elicopterul IAR-330 Puma, care plecase în misiune de căutare-salvare a pilotului aeronavei, s-au prăbuşit, fără supravieţuitori, atât civili, cât şi militari au avansat ipoteze ale cauzelor tragediei.
Gl. mr. (rez.) dr. Victor Strîmbeanu (62 de ani), care a pilotat ambele tipuri de aeronave, dintre care numai MiG-ul vreme peste 30 de ani, este de părere că spaţiul public a fost intoxicat de supoziţii. „În această etapă, toate variantele sunt deschise. Ca profesionist, ai obligaţia să iei în calcul toate cauzele posibile: umane, tehnice sau de mediu“, explică generalul, care este şi preşedinte al Ligii Aeriene Române.
Câte ore de zbor trebuie unui pilot să fie considerat expert
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a exclus eroarea umană în cazul dublei tragedii, piloţii celor două aparate de zbor având experienţă. Pentru un zbor in siguranţă pe această categorie de avioane, explică Victor Strîmbeanu, este nevoie de minimum 70 ore zbor/an. Sub această limită, riscul de accident este foarte mare. Peste această limită, concluzionează generalul, începem să vorbim de dezvoltarea capacităţii operaţionale. Costinel Iosif Niţă, pilotul aeronavei MiG-21 LanceR, acumulase peste 570 de ore de zbor, din care aproximativ 420 pe MiG-21 LanceR începând din 2014. Conform calculului, 420 ore se împart la opt ani şi rezultă că însumase doar 52 - 53 ore de zbor pe an.
„MiG-ul ar fi putut traversa foarte uşor stratul periculos“
Unii experţi în aviaţie au pus în discuţie problema givrajului, alţii au vorbit despre erori de pilotaj. Şi cu privire la aceste ipoteze, generalul Strîmbeanu vine cu completări: „Într-adevăr, elicopterele sunt mai vulnerabile la givraj, dar MiG-ul ar fi putut traversa foarte uşor stratul periculos, situat între izoterma de 0 grade Celsius, adică de la nivelul solului la ora aceea, şi izoterma de minus 10 grade Celsius. Peste înălţimea aferentă izotermei de minus 10 grade Celsius, riscul givrajului se reduce semnificativ. Chiar şi în aceste condiţii, avionul şi elicopterul dispun de unele sisteme anti-givraj, care, dacă ar fi funcţionat normal, ar fi trebuit să prevină catastrofele. Oricum, chiar şi cu sistemele anti-givraj defecte, timpul de zbor în stratul periculos pentru MiG ar fi trebuit să fie foarte scurt şi deci să nu conducă la catastrofă“, explică el pentru „Adevărul“.
MiG 21 LanceR foto: Forţele Aeriene Române
Elicopter IAR 330 Puma foto: Forţele Aeriene Române
Generalul spune că şi în cazul în care echipa de anchetă va concluziona că a fost vorba despre „eroare umană“, acea greşeală are şi alte conotaţii. „Oamenii se gândesc că pilotul sau echipajul au făcut o greşeală. Nu este chiar aşa, sau numai aşa. Când spunem factor uman, ne referim şi la inginer, şi la tehnician, şi la toţi ceilalţi specialişti, meteorologi, controlori de trafic aerian, care contribuie la desăvârşirea zborului“, a povestit generalul de flotilă aeriană la o emisiune de la Radio România Actualităţi la care a fost invitat să vorbească pe această temă.
Vechimea aeronavelor pe care le are România în dotare a fost o temă adusă din nou în discuţie, chiar ministrul Vasile Dîncu spunând că MiG-urile sunt în proces de înlocuire întrucât au intrat în serviciul Armatei Române în urmă cu 40 de ani. Generalul Strîmbeanu recunoaşte acest fapt, însă spune că nimeni nu trimite la zbor un avion sau un elicopter fără ca acestea să fie în perfectă stare tehnică. „Celula o fi de 30 de ani, dar motorul, subansamblele şi piesele s-au înlocuit pe parcurs, la zece, la cinci, la trei ani“, explică el.
Cei 8 militari morţi în prăbuşirea elicopterului IAR 330-Puma şi a avionului MiG-21 LanceR Sursa MApN
Santinela care era să provoace o tragedie dintr-o joacă
Pilotul este doar vârful de lance, dar în spatele lui este o întreagă echipă de specialişti care pregătesc un zbor în siguranţă: tehnicieni, ingineri, planificatori, controlori de trafic aerian, transmisionişti, meteorologi. La fel de importantă este şi misiunea soldatului care păzeşte aeronava. Generalul povesteşte că, în urmă cu mai mulţi ani, soldatul care păzea aeronavele s-a jucat cu un creion şi l-a pus în tubul Pitot, folosit în aviaţie ca senzor pentru determinarea vitezei, înălţimii şi vitezei verticale a avionului faţă de aer şi faţă de sol. „Un banal creion îţi bagă un avion şi un om în pământ. Dacă avionul se prăbuşea, creionul ardea şi nu mai descopereai cauza niciodată, şi lăsa loc pentru tot felul de speculaţii“, spune el.
De când a început războiul la graniţele României, toţi militarii şi echipele din umbră sunt suprasolicitaţi. „Când începe o astfel de criză, există tendinţa să se sacrifice din siguranţa zborului întrucât prioritară este misiunea de luptă. Am văzut asta în 1989, în teatrele de operaţii şi în alte situaţii“, încheie specialistul.
Până la colectarea tuturor probelor, descărcarea şi decodificarea datelor din înregistratoarele de bord („cutiile negre”), intervievarea martorilor, analiza detaliată a fotografiilor din zonele de impact, a situaţiei meteo şi aeriene, a mediului electromagnetic, analize chimice şi metalografice detaliate, etc, toate variantele trebuie luate în calcul. Echipele de investigare sunt încadrate cu cei mai buni specialişti şi n-au nimic de ascuns, conchide generalul Victor Strîmbeanu.
Elicopterul IAR 330-Puma prăbuşit, în care se afla Vlad Carp Sursa Digi24
Se încarcă comentariile...
