EXCLUSIV Visul de un milion de euro al Georgianei Ghegeliu, fata care a învins CNADNR: să-şi aducă mama din Spania

EXCLUSIV Visul de un milion de euro al Georgianei Ghegeliu, fata care a învins CNADNR: să-şi aducă mama din Spania

Georgiana Ghegeliu, fata cu ochi luminoşi şi zâmbet frumos FOTO Mariana Iancu

Georgiana Ghegeliu, tânăra din Constanţa care a câştigat, de curând, un milion de euro daune morale de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, după ce şi-a pierdut o mână într-un accident, are o singură dorinţă: să-şi scape mama de povara muncii peste hotare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Povestea pe care o veţi citi mai jos nu este una despre bani. Nu este despre cum e să te trezeşti peste noapte cu un milion de euro în cont. Nu este nici măcar despre cum să îi cheltuieşti pe tot ce, poate, ai visat vreodată. Povestea de mai jos e una despre viaţă. Despre lupta pentru viaţă.

Georgiana Ghegeliu (26 de ani) are, de puţine zile, un cont cu un milion de euro în el. Dar asta nu-i o bucurie, aşa cum, probabil, ar fi pentru mulţi dintre noi. Banii sunt plini de lacrimi, de traume pe viaţă, de dureri cumplite, de coşmaruri care se ţin lanţ, de opt ani, aproape în fiecare noapte. Milionul de euro este despăgubirea-record pe care, în 11 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a dat-o definitiv Georgianei, după un accident rutier din 2006, în care tânăra, copilă pe atunci, şi-a pierdut o mână. Vinovatul, au decis magistraţii: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

„Nu mi-am luat nici măcar un cerceluş”

Georgiana a rămas şi după ce a primit deja milionul de euro în cont acelaşi om modest, cu vise frumoase, cu dureri peste care cu greu poate trece. Locuieşte încă în Năvodari, acolo unde s-a mutat cu familia acum mai mulţi ani. Georgiana nu s-a grăbit să cheltuiască banii pe nimicuri, nu a plecat să colinde lumea, nu şi-a cumpărat vile de vacanţă. Şi-a luat un lucru de care avea foarte mare nevoie: o maşină hidramată. În ultimul an, ea a urmat cursurile unei şcoli de şoferi şi a luat examenul cu brio. În rest, nu şi-a cumpărat nimic din ceea ce şi-ar fi luat o tânără la vârsta ei: „Nu mi-am luat nimic - nimic, nici măcar un cerceluş“, mărturiseşte ea.

Tânăra are acelaşi telefon vechi, a cărui vopsea a sărit de pe margini, şi poartă haine simple: blugi, un tricou, iar pe deasupra un hanorac cu mâini lungi. Se fereşte, şi după atâţia ani, să-şi arate infirmitatea, mâna „smulsă” de doctori „din rădăcini”, pentru a-i fi salvată viaţă după accidentul din ziua blestemată a Crăciunului din 2006. În schimb, are ochi luminoşi şi un zâmbet foarte frumos. Se scuză că nu vrea să dea interviuri presei: „Nu-mi place să apar în faţa camerelor de luat vederi, să fiu persoană publică“.

Ce va face, totuşi, cu atâţia bani? „Nu ştiu“, este invariabil răspunsul ei. Îşi doreşte foarte mult să-şi aducă mama acasă. Imediat după accidentul ei, femeia a plecat să muncească în Spania ca să-şi ţină familia, să-şi ţină fata pe la doctori şi spitale. „A plecat pentru ca mie să nu-mi lipsească nimic. Aveam nevoie de bani pentru tratamente, pentru plata întreţinerii“, povesteşte tânăra. Mama Georgianei se va întoarce definitiv în ţară, în această vară. „Eu şi mama suntem una, suntem foarte bune prietene“, ne spune fata, iar ochii i se umezesc de dorul mamei.


Georgiana Ghegeliu şi avocatul Viorel Pîslaru

A reînvăţat să scrie pe caiet tip I

În ultimii opt ani, de când a rămas fără o mână, viaţa Georgianei s-a schimbat total. „După accident, la început, am fost ca un copil“, îşi începe povestea tânăra. „Mi-am cumpărat un caiet tip I, pe care învaţă cei mici la şcoală, şi am început să fac cu mâna stângă, pe rând, literele, până am învăţat să scriu. Şi acum depind de cineva care să mă ajute să îmi prind părul. Nu reuşesc singură şi doar aşa îmi place să-l port. Erau zile când îmi sunam prietenele şi le rugam să vină la mine ca să mă ajute să-mi prind părul. Nici acum nu pot face asta singură“, mărturiseşte fata. La fel se întâmplă, tot de opt ani, şi de fiecare dată când vrea să îşi facă de mâncare: îşi chemă tot prietenele, care îi taie zarzavatul pentru ciorbă.  

Un adevărat chin a fost atunci când a trebuit să se îmbrace singură, după accident, cu primul pantalon sau cu primul tricou. A reuşit cu greu. „Între timp, mi-am făcut viaţa mai uşoară. Am învăţat cum să pun duşul într-o anumită poziţie, ca să îl am tot timpul la îndemână şi să mă pot spăla“, povesteşte Georgiana, amintindu-şi şi de disperarea prin care a trecut, mult timp, până când a reuşit să-şi prindă singură bareta la sandale sau pantofi.  

O nepoţică a tăiat mâinile păpuşilor

De opt ani, Georgiana nu merge în cluburi. „Când mă invita vreo prietenă să mergem să bem un suc, o refuzam, pentru a nu o pune pe ea într-o situaţie să-i fie ruşine cu mine. Îmi dau acum seama că nu era aşa, dar eu atunci aşa simţeam. În opt ani, nu am făcut niciodată plajă, nu voiam să mă vadă copiii că nu am o mână. Ei sunt altfel şi îi întreabă pe părinţi de ce eu sunt aşa. O nepoţică de-a mea era curioasă să vadă cum arată mâna mea tăiată şi, într-o zi, în timp ce mă schimbam, i-am arătat. Apoi, i-am explicat de ce nu mai am mâna dreaptă. După ce a văzut, s-a dus şi a rupt mana dreaptă la toate păpuşile pentru ca să fie ca Georgi, ca mine”, povesteşte ea emoţionată.

Georgiana a reuşit cu greu să treacă peste durerea că e altfel. A înţeles târziu tot ce-i spuneau prietenii şi medicii, ani la rând. „Bine că trăieşti” sau „Eşti frumoasă, eşti tânără” erau doar nişte cuvinte care n-au reuşit, mult timp, să ajungă în sufletul şi mintea fetei. Nu de multă vreme, vede şi ea partea frumoasă a vieţii şi se bucură că trăieşte.

Nu va uita, însă, niciodată ziua de 26 decembrie 2006. „Fusesem cu prietenul meu la munte, ca să facem Sărbătorile. Era a doua zi de Crăciun, ora 11.00, şi plecasem de la Sovata, urma să ajungem la Constanţa. Eu adormisem, dar m-am trezit brusc şi am văzut o maşină în faţa noastră. Cred că o perioadă scurtă de timp mi-am pierdut cunoştinţa. Apoi, îmi amintesc că ţipam şi că voiam cu disperare să ies din maşină. Nu simţeam nicio durere. Prietenul meu, Cristian Ion, care şi-a păstrat calmul, îmi spunea mereu: «respiră, respiră, nu adormi» şi apoi mi-a legat braţul cu o cârpă“, povesteşte fata.



Locul unde s-a petrecut accidentul

Medicii nu i-au spus că i-au tăiat mâna

„Mi s-a zis că mai întâi a venit Poliţia la faţa locului. Nu ne-au acordat primul ajutor, ci dirijau traficul. Am înţeles că ambulanţa a venit foarte târziu, după vreo oră. Noi nu ştiam unde ne aflăm, şi cred că prietenul meu le-a dat greşit adresa. Acum mă întreb de ce poliţiştii nu au dat adresa corectă sau ei or fi sunat a doua oară… nu ştiu. Cert este că, dacă ambulanţa ajungea la timp, poate medicii reuşeau să-mi salveze mâna“, crede Georgiana.

Din cauza intervenţiei întârziate, mâna i s-a cangrenat şi medicii au fost nevoiţi să i-o amputeze de la umăr. Ce se întâmplase? Un parapet de pe marginea drumului naţional 13, care era rupt, a străpuns portiera maşinii în care se aflau şi a intrat în braţul Georgianei la nivelul cotului. Fata s-a trezit la spitalul din Braşov. Multă vreme, nimeni nu i-a spus că nu mai are o mână. „Eram bandajată şi la mână şi la abdomen. Nu simţeam că îmi lipseşte o mână. Eu îmi simţeam mâna amorţită“.

Până într-o zi, când a venit o asistentă să îi schimbe bandajul. Atunci a văzut că îi lipseşte mâna dreaptă. Evident, a făcut un şoc. Dar familia şi medicii din spital au fost alături de ea şi au încurajat-o şi a reuşit să treacă peste cele mai grele zile din viaţa ei. Deşi nu mai are braţul drept de opt ani, Georgiana mărturiseşte că încă îşi simte degetele. „Mă mănâncă uneori degetele şi mâna. Mă mănâncă ceva ce nu am. Doar cei aflaţi în situaţia mea mă pot înţelege“, spune fata. În fiecare seară când se aşează în pat, Georgiana simte ca un curent electric în mână şi o doare: „Cam o oră mă foiesc în pat şi nu pot să adorm de durere. Când veneau prietenele mele să doarmă la mine, le întrebam dacă nu le deranjează că eu mă mişc tot timpul. Dar nu puteam altfel, mă durea“. Dar Georgiana nu a rămas doar fără o mână după accident: a avut traumatism cranio-cerebral, coaste fracturate şi multe alte diagnostice pe care nici măcar nu le mai ştie. „Eu trebuie să fac kinetoterapie multă vreme de acum înainte, poate chiar toată viaţa“, spune ea.

„Daunele sunt plătite şi din buzunarul meu“

Georgiana Ghegeliu a apelat la un avocat pentru că dosarul ei se afla la Braşov şi nu se soluţiona în niciun fel. „Stăteau pe birou cu el“, spune fata. Împreună cu avocatul Viorel Pîslaru, au decis, în aprilie 2012, să dea în judecată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, iar suma cerută, de un milion de euro, au stabilit-o de comun acord.

Pe 11 iunie, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis că fata este îndreptăţită să primească banii, cu titlu de daune morale de la CNADNR, care se face vinovată de starea proastă a drumului pe care s-a produs accidentul. Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, a dat câştig de cauză fetei, însă Curtea de Apel Bucureşti a hotărât ca suma să fie redusă la 200.000 de euro. „Nici nu mi-a venit să cred când am aflat vestea. Îmi amintesc că judecătoarele de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie erau foarte sobre şi nu s-au uitat la mine nici cu coada ochiului. Dar nu s-au uitat ca probabil să nu fie emoţionate. Şi am crezut iniţial că nu o să-mi dea dreptate, dar iată că m-am înşelat spune ea. Mai multe mi-au plăcut judecătorii de la Curte, dar ei mi-au redus suma la 200.000 de euro“, spune ea. Ea crede că această mare victorie împotriva CNADNR va face ca numărul proceselor de despăgubire îndreptate împotriva statului să crească: „Oamenii să-şi ceară drepturile. De orice fel“, spune Georgiana. „Tot aud acum că se spune că CNADNR a plătit aceşti bani din buzunarul cetăţenilor, dar este şi din buzunarul meu“, spune tânăra.

Încă un vis: să fie avocat

Georgiana mărturiseşte că vrea să devină avocat. De ce avocat? „Eu sunt corectă şi cred că mulţi oameni care au dreptate nu reuşesc să o câştige. Mama mi-a spus ca în viaţă să nu depind de nimeni, nici măcar de un bărbat. Şi atunci eu mi-am spus că, dacă ea a putut, eu de ce să nu pot“.

Georgiana a absolvit Facultatea de Drept, însă nu şi-a dat licenţa. Ea nu ştie ce va face vara asta. Nu se gândeşte. Se bucură doar că este în viaţă şi că mama ei va veni acasă. „Mă gândesc ca pe viitor să îmi iau o proteză performantă“, este dorinţa ei.

Vă mai recomandăm:

Mesaje pentru tânăra care a rămas fără mâna dreaptă din cauza CNADNR: „Un milion e prea puţin. În America lua 10 milioane de euro despăgubire“

Poveste de 1 milion de euro: fata care a îngenuncheat CNADNR

FOTO Povestea fetei care a cerut CNADNR un milion euro despăgubiri pentru un accident


 

citeste totul despre: