Constanţa: Andrei - primul copil cu autism care practică arte marţiale

Andrei imită întocmai mişcările instructorului de Qwan Ki Do

Sunt marginalizaţi şi respinşi din comunitate, fie că este vorba despre grădiniţă, şcoală sau grupul de copii în care se joacă în faţa blocului pentru simplul fapt că nu pot ţine pasul.

Că se concentrează şi se coordonează mai greu. Nu sunt însă irecuperabili, iar acesta este un aspect pe care mulţi părinţi îl neglijează. Copiii diagnosticaţi cu autism pot face exact aceleaşi lucruri pe care le fac şi copiii fără afecţiuni. Evident, pentru aceste reuşite este nevoie de mult efort şi chiar de sport. Paul Cojocaru este un constănţean, om obişnuit, care a dovedit că prin mişcări simple de educaţie fizică, micuţii cu autism se pot recupera şi chiar pot reuşi mai mult de atât.

Roxana Albu este profesor de Limba Română la Liceul Carol I din Constanţa şi are doi băieţi: pe Andrei şi pe Mihai, de 9 ani. Sunt gemeni şi amândoi au fost diagnosticaţi, la vârsta de patru ani şi jumătate, cu autism infantil şi sindrom hiperkinetic (ADHD).

„Nu am pierdut timpul să mai caut cauzele afecţiunii, deşi cred că faptul că au fost născuţi prematur este un factor, am trecut direct la căutarea de soluţii. În urmă cu doi ani, Paul Cojocaru a mers prin grădiniţe să caute copii cu astfel de probleme de integrare pentru a face grupe speciale de lucru. A ajuns şi la Grădiniţa Năsturel unde erau şi Andrei cu Mihai. Aşa au ajuns să facă sport. A lucrat cu ei exerciţii de coordonare, pe contact vizual şi echilibru“, a spus Roxana Albu.

Recuperare spectaculoasă

Rezultatul a fost aproape instantaneu, spune mămica. „Primul semn de recuperare a fost că au reacţionat la altă autorittate decât mine, educatoarele şi terapeutele. Treptat, prin educaţia fizică, au devenit mai disciplinaţi, au căpătat acel respect pentru regulă, îşi aşteptau rândul şi am observat o îmbunătăţire a motricităţii, o coordonare mai bună a mişcărilor“, mai povesteşte Roxana Albu.

Mihai este o fire mai artistică şi preferă alte activităţi în locul artelor marţiale

Au trecut deja doi ani de când cei doi fraţi merg la „terapia prin sport“, aşa cum o numeşte mama lor şi care este una complementară. „Nu exclude celelalte tratamente sau terapii, dar rezultatul este spectaculos“, explică mama gemenilor.

Primul pas spre arte marţiale

Andrei l-a îndrăgit pe profesorul Cojocaru, la bază instructor de Qwan Ki Do, cu care face sport. A dovedit că poate executa mişcări consecutive şi a fost trecut într-o grupă cu care Paul Cojocaru face antrenamente de arte marţiale. „Mihai este o fire non-sportivă. El merge la clubul de pictură. Are alte pasiuni. Andrei a trecut însă de la antrenamentele de 50 de minute la cele de o oră şi jumătate, de două ori pe săptămână şi lucrează în grupă cu nişte copii obişnuiţi, în sala de sport din Cumpăna“, mai spune Roxana Albu. Andrei a mers şi într-un stagiu de pregătire de Qwan Ki Do unde s-a descurcat pe cont propriu: mâncare, îmbrăcare, pregătire, spălare. Şi a făcut faţă cu brio.

Citiţi în  de astăzi sfatul Roxanei Albu pentru părinţii care au copii diagnosticaţi cu autism!