Cele mai bune locuri de pescuit din judeţul Constanţa. Bălţile de apă sărată şi de apă dulce considerate raiul pescarilor
0
Să stai ore în şir pe malul apei, cu undiţa încordată şi tot arsenalul de pescuit, aşteptând să muşte prada, pare o ocupaţie de neînţeles pentru profani. Dar pentru pescari, pasiunea aceasta bate orice.
Prima baltă şi cea mai la îndemână din judeţul Constanţa este chiar Marea Neagră. Întinderea de apă sărată este casa unei varietăţi de peşti din care se înfruptă amatorii gustului mării: guvizi, stavrizi, calcan, morun, pălămidă, aterină, hamsie, zargan, scrumbie de mare, macrou, hering, crap, chefal, laban, lufar, limbă de mare, anghilă, rechin, barbun.
Pescarii pleacă din zori, înainte să se crape de ziuă, cu bărcile în largul mării, adunând în plasele lor peşte proaspăt pe care-l aduc la mal. Îşi dau marfa la cherhanalele de pe malul mării, unde poţi mânca un peşte fript la grătar, saramură delicioasă, salată de icre, plachie de peşte, fructe de mare sau peşte prăjit, cu mămăligă, condimente şi mujdei de usturoi.
De-a lungul coastei Mării Negre, din Deltă până la Vama Veche, litoralul este presărat de cherhanale - Corbu, Năvodari, Mamaia, Agigea, Eforie, Olimp, Mangalia, Vama Veche. Cu cât marfa este mai proaspătă, cu atât succesul cherhanalei este mai mare.
Dar nu doar Marea Neagră este căutată de pescari, ci şi Dunărea, lacurile, bălţile sau amenajările de apă dulce din tot judeţul Constanţa. Aici poţi pescui caras, plătică, ştiucă, lin, somn, şalău, scrumbie, crap, babuşcă, roşioară, biban, lostriţă şi alte specii. Cele mai căutate locuri pentru pescuit sunt: Taşaul, Razelm, Sinoe, Conacu, Tibrinu, Domeasa, Sibioara, Hagieni, Zarguzon, Siutghiol, Ciobanu, 23 August, Saraiu, Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Pentru pescuit recreativ/sportiv este necesar un permis de pescuit eliberat de Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi un aviz al Poliţiei de Frontieră. La amenajările piscicole trebuie plătită şi taxa de pescuit de rigoare.
Ce spune legea despre pescuit şi prohibiţie
Legea Acvaculturii şi Pisculturii publicată pe site-ul Departamentului pentru Ape, Păduri şi PIscicultură prevede care este perioada propice şi de prohibiţie pentru pescuitul diferitelor specii marine. Pe site-ul pescarulamator.ro găsiţi toate detaliile şi ponturile referitoare la pescuit.
Pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice este prohibit, dupa cum urmează:
• în apele colinare, de şes şi ale Dunării cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;
• în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile litorale în perioada de la 1 aprilie pâna la 30 iunie;
• în stufariile din Complexul Razelm-Sinoe si în fata acestora pe o distanta de 50 de metri spre larg, precum si în lacul Zmeeica, în tot cursul anului;
• în Dunare, în fata gârlelor, canalelor si privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de câte 500 de metri de ambele parti ale gurilor de varsare, precum si în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie pâna la 15 iunie;
• la gura de varsare în Dunare a râurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt si Jiu, pe o distanta de 1 km de ambele parti ale gurilor si pe cursul acestor râuri pe o distanta de 10 km de la confluenta, în perioada de la 1 martie pâna la 1 iulie;
• în fata gurii Dunarii - Meleaua Sfântu Gheorghe pâna la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie pâna la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetarilor ce se vor efectua, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene;
• cu navoadele de orice tip în Delta si lunca inundabila a Dunarii, în perioada de la 15 aprilie pâna la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe si ghiolurile Belciuc si Erenciuc în perioada de la 1 aprilie pâna la 1 octombrie;
• în apele de munte, diferentiat pe zonele geografice, pentru pastravul indigen, fântânel si coregon, în perioada de la 15 septembrie pâna la 30 aprilie, iar pentru pastravul curcubeu, lipan si lostrita, în perioada de la 1 ianuarie pâna la 31 mai;
• pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgatoare pe o distanta de 60 metri în aval si pe cursul unei salbe de iazuri, atât pe o distanta de 60 metri în amonte de primul iaz si 50 metri în aval de ultimul iaz în salba, cât si pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apa dintre iazuri;
• pescuitul comercial pe cursul unei ape curgatoare în zona de 200 metri în aval de baraj.
Vă mai recomandăm
Se încarcă comentariile...
