Bustul lui Dan Spătaru, în curtea şcolii din satul natal Aliman. Îndrăgitul cântăreţ are o sculptură şi în parcul central din Medgidia
0
În curtea unei şcoli de ţară de pe malul dobrogean al Dunării există bustul unui cântăreţ de muzică uşoară extrem de îndrăgit din România. Dan Spătaru este personalitatea căreia edilii din comuna Aliman din judeţul Constanţa i-au dedicat o operă monumentală, dăruindu-i recunoaşterea şi recunoştinţa lor.
Celebrul fiu al satului s-a născut la Aliman, la 2 octombrie 1939, în familia învăţătorului Aurel Spătaru. În memoria cântăreţului, şcoala - la care el a învăţat, iar tatăl său a predat - poartă numele de „Dan Spătaru“.
Fiul nemuritor al Alimanului
Cântăreţul Dan Spătaru a trăit la Aliman până la vârsta de 12 ani, când a fost trimis la Medgidia, împreună cu sora sa Puica (Maria), actuală Nicola. Cei doi copii rămăseseră orfani de mamă, iar dorinţa Gherghinei Spătaru fusese ca Dan şi Puica să înveţe carte. Băiatul a învăţat nu doar carte, ci şi sport, şi muzică. Dacă nu fotbalul, întrerupt din cauza unei afecţiuni fizice, a fost afirmarea studentului de la Educaţie Fizică şi Sport, muzica a fost cea care l-a consacrat pe Dan Spătaru în inimile românilor.
Cântecele sale, scrise de Camelia Dăscălescu, Temistocle Popa, Ion Vasilescu sau Cornel Fugaru, l-au făcut nemuritor: „Ţărăncuţă, ţărăncuţă“, „Măicuţă, îţi mulţumesc“, „Trecea fanfara militară“, „Nu m-am gândit la despărţire“, „Nici o lacrimă“, „Să cântăm, chitara mea“, „Te aşteaptă un om“, „Vorbeşte lumea că-s ştrengar“, „În rândul patru“, „Tu, eu şi-o umbrelă“, „La 5 şi jumătate, la Universitate“, „De vrei să ştii ce înseamnă să fii român“ (Trofeul de la Mamaia - Creaţie 1986).
Lovitura a dat-o, însă, cu un şlagăr iugoslav cântat de interpretul sârbo-croat Miki Jevremovici - „Ona nocas nece doci“ („Ea nu va veni noaptea asta“), lansată la festivalul de la Zagreb din 1978. Piesa era compusă de Nikica Kalogjera (1930, Serbia - 2006, Croaţia), pe versuri de Krste Juras (născut în 1945, în Croaţia). Din 1984, de când a cântat-o prima dată cu timbrul său aparte, „Drumurile noastre“ ale lui Dan Spătaru au captivat publicul, care a declarat-o în 2004 „Cea mai frumoasă piesă românească din toate timpurile“. În 2014, trupa olandeză BZN i-a adus un tribut lui Dan Spătaru, interpretând, în melodia sa, pasaje în engleză. Lui Dan Spătaru i se atribuie şi recordul de a fi aplaudat în Cuba, timp de 16 minute şi 19 secunde.
La 8 septembrie 2004, de Sfântă Mărie mică (aşa cum este cunoscută sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului), Dan Spătaru se stingea din viaţă, fiind înmormântat în cimitirul Bellu din Bucureşti. În urma sa rămânea soţia Persida (Sida), fostă balerină la Teatrul Fantasio din Constanţa, acolo unde cei doi s-au cunoscut, au fost colegi şi au decis să se căsătorească în 1974. Fiica lor, Dana-Gheorghina Spătaru, a cântat în duet cu tatăl ei pe scena de la Mamaia în 1996, la seara dedicată Radioului. Dana este avocată şi are o fetiţă care calcă pe urmele bunicului său.
În memoria popularului cântăreţ, la Medgidia a fost înfiinţat Festivalul de muzică uşoară „Dan Spătaru“, ce are loc în fiecare toamnă, în preajma zilei de naştere a artistului care a cântat: „Vin` la noi la Medgidia / Toamna, când se coace via“. Artistul are un bust şi în parcul central din Medgidia, fiind declarat cetăţean de onoare al municipiului.
Istoricul Şcolii „Dan Spătaru“
Şcoala cu clasele I-VIII de la Aliman funcţionează într-un local vechi, iar istoricul locului îl trec în revistă învăţaţii satului. „Nu se ştie cu precizie de când se învaţă carte în mod organizat în această localitate. Vârstnicii satului confirmă că părinţii lor, chiar şi bunicii, ştiau să scrie şi să citească în limba română. Înseamnă că aici se făcea şcoală în limbă română încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea“, spun aceştia.
Comuna Aliman este compusă din satele Aliman, Dunăreni (fost Mârleanu - de la îndeletnicirea păstorilor care împreunau berbecii şi oile), Floriile şi Vlahii. Pe teritoriul comunei Aliman exista cândva cetatea Sacidava, o aşezare geto-dacică, apoi castru roman, din secolele II-III. Şcoala din Mârleanu este cea mai veche, datând din anul 1874. De înfiinţarea ei sunt legate eforturile lui Dimitrie Chirescu, dascălul de la Cernavodă, unul dintre liderii mişcării naţionale româneşti din Dobrogea înainte de 1878. „Din anul 1879 ştim precis că şcoala avea clădire proprie. Înainte de anul 1903, localul se află în fostul sediu al C.A.P.-ului din localitate. Aici au învăţat fără bănci, aşezaţi pe căciuli în loc de scaune, cei mai mulţi dintre vârstnici“, relatează oamenii.
Cu mult înainte de 1877, şcoala funcţionase într-o casă ţărănească care se afla pe actuala proprietate a unui localnic, Ion Popescu, în spatele Căminului cultural. În anii 1902-1903 se construieşte pentru prima dată un local special pentru şcoală. „La început, edificiul dispunea de două saloane destul de încăpătoare şi care pentru acele timpuri satisfăcea cerinţele învăţământului primar, mai târziu în condiţiile înfiinţării claselor a V-a şi a VI-a acestui local i s-a alăturat un al treilea salon de aceleaşi dimensiuni ca primele două. Anul în care localul se extinde cu acest al treilea salon nu este menţionat în nici un document. Această locuinţă a fost demolată în anul 1972 în scopul extinderii spaţiului de învăţământ“, mai spun oamenii locului.
În vara lui 2002, şcoala a fost renovată, recompartimentată şi dotată cu mobilier nou. În vara lui 2009, şcoala din Aliman a primit botezul cu numele lui „Dan Spătaru“, iar bustul cântăreţului străjuieşte curtea din faţa localului, al cărui gard este în lucru.
Pe aceeaşi temă:
Festivalul de muzică dedicat lui Dan Spătaru începe la Medgidia
Dan Spătaru „n-a murit“. „Te cunosc de undeva!“, lider de audienţă
VIDEO Dan Spătaru ar fi împlinit astăzi 74 de ani
Se încarcă comentariile...
