În lumina descoperirii anunţate de NASA. Când va fi posibilă călătoria oamenilor în alte sisteme planetare, cu un vehicul intergalactic
0
Lumea nu s-a dezmeticit încă de la vestea unei descoperiri epocale făcute de oamenii de ştiinţă: un sistem planetar, posibil cu mediu prietenos de viaţă, se află la 40 ani-lumină de Pământ. În laboratorul de genii de la Constanţa care au cucerit competiţiile NASA se fac calculele: cât timp le-ar trebui pământenilor să colonizeze Spaţiul, cu staţiile orbitale gândite de ei.
Unul dintre copiii de excepţie ai României, constănţeanul Costin Dobrin mărturisea în vremea liceului, pentru „Adevărul“, că el şi colegii săi vor fi cândva staţiilor spaţiale din Cosmos. Costin era pe atunci elev şi laureat NASA în echipa Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân, iar acum este student în anul I la prestigioasa Universitatea Columbia din SUA – postură din care ţine legătura cu liceenii care-i calcă pe urme. „Este o veste mare pentru fanaticii NASA şi pentru toţi cei pasionaţi de spaţiu. Dar la vitezele posibile acum, zborul ar dura 800.000 de ani“, spune tânărul, conştient că multe generaţii de acum încolo nu vor ajunge acolo.
Dar ştirea le confirmă visurile, lor, celor care au conceput proiecte considerate ştiinţifico-fantastice de staţii orbitale care să permită viaţa pe alte planete.
„Astfel de veşti ne dau nouă, celor pasionaţi de spaţiu şi de cucerirea acestuia, speranţa că tot ceea ce a fost multă vreme considerat Science Fiction va putea deveni realitate în viitor. Şi că trebuie să încurajăm şi să creăm un interes general mai mare pentru teme precum spaţiul cosmic. Personal, m-am bucurat să văd cum creşte interesul pe facebook, cum această veste a readus spaţiul printre subiectele noastre de discuţie cotidiene. Şi aşa ar trebui să facem cu ştiinţa în general, să fim conştienţi de progresele şi de dezvoltarea ştiinţei, a tehnologiei şi a planetei în general“, spune Costin Dobrin.
Costin Dobrin, în anii copilăriei, cu celebrul astronaut Buzz Aldrin, la NASA
Andra, doctorul în astrofizică: „Doar progresul tehnologiei este cheia“
Andra Stroe este primul mentor al echipelor de liceeni NASA, tot ca absolventă a Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân din Constanţa. La doar 29 ani, Andra este doctor în astrofizică la Universitatea din Leiden, Olanda (2015), după studii de fizică, ştiinţele pământului şi spaţiului la Universitatea Jacobs din Bremen, Germania şi masterat în fizică la Unversitatea Cambridge, Marea Britanie. Actualmente, dr. Andra Stroe este singura româncă din corpul de experţi de la Observatorul European de Sud (ESO) din München, Germania. Unele dintre telescoape ESO au fost folosite la descoperirea NASA.
„Descoperirea în sine a fost făcută de o echipă internaţională din 8 ţări folosind telescoape de peste tot globul şi inclusiv din spaţiu. Ca să explic, Pământul cel mai probabil nu este singură planetă din Univers cu capacitatea de a susţine viaţa, iar sistemul solar cu siguranţă nu este unic. Până în momentul de faţă s-au descoperit deja peste 1.000 de planete care se învârt în jurul unor stele, altele decât Soarele. Şi asta în numai 20 de ani, cât au trecut de la prima descoperire a unei astfel de exoplanete - o planetă care se află în alt sistem şi se învârte în jurul unei alte stele. Acest lucru a fost posibil prin dezvoltări importante în domeniul tehnic, care au permis astronomilor să observe efectul/perturbarea foarte slabă pe care o are o planetă asupra stelei în jurul căreia orbitează“, afirmă tânăra cercetătoare româncă.
Ea arată că până acum marea majoritate a planetelor descoperite a fost de tipul numit „Jupiter fierbinte“.
„Acestea sunt planete de dimensiuni mari, cu compoziţie gazoasă, aşa cum este şi Jupiter. Se numesc <Jupiter fierbinte> pentru că spre deosebire de Jupiterul nostru care este aflat la mare distanţă de Soare, aceste exoplanete au o orbită foarte apropiată de steaua lor - să zicem cam la fel de aproape ca Mercur de Soare. Dar asta nu înseamă că nu există planete de tip Pământ, compuse din <pietre> şi metale şi cu o compoziţie densă ca a Pământului.
Aceste exoplanete de tip Jupiter fierbinte au fost primele descoperite pentru că fiind foarte mari şi foarte aproape de stea, perturbau foarte mult steaua lor, efect mai uşor de observat. În comparaţie, efectul unei planete cât Pământul, care este de vreo 300 ori mai puţin masiv decât Jupiter, este unul foarte mic. În consecinţă, cu timpul, cu cât metodele au fost perfectate şi tehnologia s-a îmbunătăţit, oamenii de ştiinţă au început să detecteze exoplanete de dimensiunea şi densitatea Pământului. Astfel de planete sunt cele descoperite în studiul prezentat de NASA“, spune dr. Andra Stroe.
Cercetătoarea (foto) punctează amănuntul cel mai interesant al acestei descoperiri: faptul că sistemul are 7 planete, mult mai multe decât s-au găsit în jurul altor stele.
„Interesant de menţionat este că steaua în jurul căreia orbitează este o stea mult mai bătrână şi cu temperaturi mai scăzute decât Soarele. Astfel aceste 7 planete, deşi sunt aflate cam la distanţă de stea, cum este Mercur faţă de Soare, au o temperatură la suprafaţă care ar putea fi mai apropiată de cea de pe Pământ decât cea de pe Mercur, unde se poate ajunge la peste 400 grade Celsius, cam cât într-un cuptor foarte bine încălzit.
Este important că au început să se găsească exoplanete de dimensiunea/densitatea pământului aflată la o distanţă potrivită de steaua lor, care să aibă temperaturi cât să poată exista apa - şi printr-o mare extrapolare, aceste exoplanete ar putea susţine viaţa.
Menţionez că această <zonă locuibilă> în jurul unei stele nu înseamnă neapărat că planeta chiar are condiţii propice vieţii. De exemplu, în propriul nostru sistem solar, şi Venus, şi Marte sunt în zonă locuibilă, dar precum ştim, mediul de pe Venus este fierbinte şi are o atmosferă toxică - un adevărat iad, în timp ce Marte este foarte rece. Nu este prima dată când astfel de exoplanete s-au găsit, dar e prima data când atât de multe s-au găsit în jurul aceleiaşi stele“, descrie dr. Andra Stroe.
Steaua a primit un nume de catalog: 2MASS J23062928-0502285, dar este supranumită TRAPPIST-1, după numele proiectului prin care o studiază şi prin care au fost găsite exoplanetele. Andra este încrezătoare că progresul tehnologiei ar duce oamenii pe acel sistem planetar.
„Cu ce tehnologie avem acum, mai avem de aşteptat. De exemplu, naveta spaţială americană Space Shuttle are o viteză de sub 1.000 ori mai mică decât viteza luminii. Ne-ar lua mii de ani să ajungem undeva. Totuşi să ne gândim cât de noi sunt totuşi avioanele. În 50-100 de ani am ajuns pe Lună, dacă ar fi susţinută mai mult cercetarea, am fi departe. Eu sper din liceu că vom ajunge pe Marte, în cursul vieţii mele. Omenirea a ajuns acolo, dar cu roboţi“, precizează Andra Stroe, doctor în astrofizică.
Profesorul NASA: „Proiectele sunt realizabile, dacă liderii lumii s-ar gândi la Sistemul nostru Solar“
Profesorul Ion Băraru este coordonatorul lotului NASA de la Constanţa. El explică, ca la şcoală, cât de importantă este descoperirea sistemului planetar pe care viaţa ar fi posibilă.
„Când eram copil, urmăream cu ochii cât planetele si fără respiraţie emisiunile televizate ale astrofizicianului american Carl Sagan – un monument de ştiinţă şi elocvenţă. Pe atunci, el a arătat probabilitatea de a exista în Univers un sistem planetar asemănător celui Solar şi rezultatul acelui calcul era că este posibil în mod semnificativ.
Asta a dat speranţe multor generaţii de visători să persevereze în focalizarea (si nu focusarea!) atenţiei asupra existentei vieţii în alte sisteme planetare, dar si posibilitatea extinderii speciei umane în Univers. Poate de aici şi manifestările mele educaţionale din ultimii 15 ani.
Descoperirea astronomică recentă este de foarte mare importanţă, dar este un rezultat al unei întâmplări fericite. Posibilitatea de a descoperi din întâmplare un sistem planetar este foarte mică, deoarece planetele nu au lumină proprie, iar deschiderea unghiulară a întregului sistem planetar pe bolta cerească este extrem de mică! Chiar dacă se ştie unde se află acel sistem, este deosebit de dificil să fie redescoperit şi studiat, fiind implicate instrumente deosebite şi tehnici ultramoderne, bineînţeles asociate cu inteligenţa creativă a celor care studiază fenomenul“, detaliază profesorul de fizică Ion Băraru.
Dascălul subliniază că distanţa dintre Terra şi sistemul descoperit ar fi parcursă de lumină în 40 ani: „Lumina este o undă electromagnetică, ca undele radio. Să reţinem: viteza luminii este de 300.000 kilometri pe secundă şi este limita superioară a vitezelor din Univers. Nici un corp care are masă în repaus nu poate atinge această viteză!“.
Pentru profesorul care gândeşte proiecte de colonizare a Cosmosului, descoperirea nu este istorică, dar este importantă. „Au mai fost descoperite multe planete în alte (presupuse) sisteme planetare, mai departe, dar nu un întreg sistem! În ceea ce priveşte posibilitatea de a constitui un refugiu pentru oamenii de pe Terra, trebuie să vă dezamăgesc. Să presupunem că am fi supra dezvoltaţi tehnologic şi am avea un vehicul intergalactic care să se deplaseze cu o viteză de 125 kilometri pe secundă (adică am ajunge de la Constanţa la Bucureşti în 2 secunde!!!). Un astfel de vehicul ar ajunge de pe Terra la acel sistem planetar în 2.400 de ani, adică 4 generaţii de câte 60 de ani. Cam greu! Cu actuala tehnologie de pe Terra şi cu cele previzibile în viitorul apropiat, nu este posibilă călătoria oamenilor în alte sisteme planetare“, declară profesorul Băraru.
Totuşi, el este convins de perspectiva optimistă a proiectelor orbitale, cu o singură condiţie: ca liderii mondiali să fie cu adevărat preocupaţi de cucerirea spaţiului, nu doar a spaţiilor. „Proiectele mele şi ale elevilor pe care îi coordonez sunt foarte realiste! Toate sunt prefigurate pe baza tehnologiilor actuale şi depinde de omenire, de oamenii politici şi spirituali să se termine războaiele şi să se canalizeze eforturile către progresul ştiinţific, tehnic şi să se investească în proiectele spaţiale în interiorul Sistemului Solar şi mai apoi spre teraformarea planetei Marte“, conchide profesorul Ion Băraru (foto).
Pe aceeaşi temă:
Zece ani de dominaţie românească. Profesorul Ion Băraru, părintele „galacticilor“ NASA
Liceenii NASA, creatorii „oraşului spaţial“: „Cândva vom fi bunicii acestor staţii din Cosmos“
Se încarcă comentariile...
