VIDEO Povestea violonistului pictat de Salvador Dali care era „răpit“ de Securitate pentru evenimente speciale

Publicat: 15.04.2013 06:38

Ultima actualizare: 08.08.2022 10:23

Alexandru Ţitruş făcea numeroase turnee în străinătate alături de cei mai cunoscuţi artişti ai ţării

Alexandru Ţitruş, născut într-o familie numeroasă de romi din Ocna Mureş, a fost unul dintre puţinii artişti puşi de critici alături de Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş. Talentul lui a încântat atât boema clujeană dinainte de 1989, cât şi personalităţi ale culturii mondiale precum Salvador Dali. La muzica lui nu au rămas indiferenţi nici securiştii, care obişnuiau să-l ridice pe nepusă masă de pe stradă şi să-l ducă la petrecerile lor.

Marcel Cellier, un cunoscut etnomuzicolog francez, spunea că România are trei genii: Gheorghe Zamfir, Dumitru Fărcaş şi Alexandru Ţitruş. Viaţa celui din urmă a fost reconstitută de jurnalistul clujean Sorin Grecu într-o carte de excepţie – “Alexandru Ţitruş - Portret din cioburi” . El povesteşte cum un rom dintr-o familie numeroasă din Ocna Mureş a ajuns să încânte lumea cu vioara lui. El a ajuns aşa de cunoscut încât pictorul Salvador Dali i-a făcut un portret. Ţitruş a încântat boema clujeană dinainte de 1989 şi a ajuns popular chiar şi în rândul securiştilor care îl ridicau de pe stradă pentru a-l duce să cânte la petrecerile lor. Cuvinte de laudă la adresa muzicianului au Gheorghe Zamfir, Dorel Vişan, Dumitru Fărcaş şi alţii. Născut la Ocna Mureş, judeţul Alba, Alexandru Ţitruş a trăit şi a activat la Cluj, până la decesul său din anul 1989.

Salvador Dali i-a făcut un portret

“Profesorul Mihai Zdrenghea, de la Facultatea de Litere, îşi aminteşte apoi o mărturisire pe care maestrul Ţitruş i-a făcut-o lui şi lui Tudor Durcău, după întoarcerea dintr-un turneu din Olanda, unde îi cântase reginei Juliana: «Acolo, în sală se afla, lângă regină şi marele Salvador Dali. Acesta, drept răsplată pentru evoluţia sa, i-a făcut o schiţă, pe care i-a şi dăruit-o. Spunea Ţitruş că în schiţa respectivă era surprins călare pe un „biţiclu”, care avea ca roată un disc. Din păcate, şeful delegaţiei Aristide Buhoiu i-a confiscat-o, astfel că Ţitruş a răma fără ea. Habar n-avea cât valorează o lucrare de Salvador Dali şi ne-am rupt de râs când am auzit modul în care ne-a relatat întâmplarea». (Nota autorului. Dacă mărturia lui Ţitruş e reală, o schiţă asemănătoare semnată de Salvador Dali şi realizată, probabil, cu aceeaşi ocazie, se află actualmente în posesia colegului de trupă al lui Ţitruş de la «Virtuoşii României», marele instrumentist Ion Lăceanu, lucrare care-l întruchiează pe acesta. Însă, din fericire pentru Lăceanu, se pare că opera de artă respectivă a scăpat ochiului vigilent al lui Buhoiu)”, se menţionează în cartea lui Sorin Grecu.

„Răpit” de Securitate

Una dintre cele mai haioase istorisiri din carte se referă la momentele în care Ţitruş era luat seara de către Securitate, pe nepusă masă, fapt care crea panică în familia artistului. El apărea a doua zi cu zâmbetul pe buze, nu s-a întâmplat nimic, doar fusese dus să cânte la o petrecere a unui securist. În cartea lui Sorin Grecu apare mărturia fostului agent Vasile B Gădălin. “Vasile B Gădălin e pensionar din 1999, după ce a slujit în structurile de apărare ale ţării timp de peste 4 decenii. Una dintre acţiunile sale cu care se mândreşte a fost întocmirea şi ducerea la bun sfârşit a planului de protecţie a fostului preşedinte al SUA, Richard Nixon şi a secretarului de stat Henry Kissinger, cu prilejul vizitei lor în România, în zilele de 2 şi 3 august 1969. (...) Referindu-se la violonist, el îşi aminteşte următoarele: «Pe Ţitruş l-am cunoscut la crama „Mongolu”, în 1972, fiind invitat de un coleg de-al meu la separeul în care acesta îşi sărbătorea ziua de naştere. La un moment-dat Ţitruş a cântat un bărbunc (Nota Autorului: joc fecioresc de pe câmpie), pe care , dansator profesionist fiind, l-am jucat cu atâta înflăcărare încât violonistul a venit la mine şi m-a felicitat, sărutându-ă pe frunte. Începând cu ziua respectivă maestrul Alexandru Ţitruş a fost invitat şi de către alţi colegi de-ai mei la sărbătorirea zilelor de naştere ale celor din colectivul nostru»”, se arată în volumul dedicat artistului.

Citește și: Paulo Sergio a fost demis de la CFR Cluj. Eugen Trică este noul antrenor

Gheorghe Zamfir: „Mă întreb de ce oameni ca Ţitruş trebuie să plece în alte lumi”

Printre cei care au cuvinte de laudă la adresa lui Ţitruş se numără maestru Gheorghe Zamfir. „Niciun popor n-a fost mai legat de sunet şi de natură ca românul. Aşa a fost şi Alexandru Ţitruş, pătimaş în măiestria repertoriului ardelenesc. L-am cunoscut în anii 60 când, adus de vânt pe meleaguri ardelene, împreună cu Dumitru Fărcaş, miroseam parfumul ţării de peste munţi... Ardealul n-a avut egal, Alexandru Bidirel şi Ion Drăgoi în Moldova, Florea Cioacă în Oltenia, Ion Luca Bănăţeanu şi mai ales Efta Botoca în Banat. Creator de şcoală, creator al unui stil inimitabil, dotat cu o sensibilitate ieşită din comun, Alexandru Ţitruş rămâne pe filele de aur ale folclorului nostru, rămâne în memoria neamului ca o şoaptă, ca o ungere a arcuşului măiestru pe corzi divine, ca o unduire a Someşului prin munţi cosmici, ca un strigăt de bucurie ieşit din disperare. Mă întreb de ce oameni ca Ţitruş trebuie să plece în alte lumi, când aici era o STEA?”. Acestea sunt rândurile pe care maestru Zamfir i le-a trimis scriitorului Sorin Grecu despre Ţitruş.

Cine este Sorin Grecu

Sorin Grecu (50 de ani) a debutat în literatură în anul 1978, când a publicat primul său articol la doar 17 ani, în revista „Tribuna”. Cartea despre Alexandru Ţitruş, lansată la Cluj în urmă cu câteva zile, este la al şaptelea volum publicat de scriitorul care are în spate o activitate de peste 20 de ani de presă scrisă şi televiziune. Printre cele mai cunoscute lucrări ale lui Sorin Grecu se numără cartea de versuri Mizerias, care a câştigat, anul trecut, premiul pentru cel mai bun volum de poezie la cea de-a 39-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie din Sighetu Marmaţiei. El a mai scris volumele de versuri: „Pudriera cu apă" (1999) şi „Just so poems" (1999) şi volumele de reportaje: „Viaţa lucrează cu alte date" şi „Reportajele mele". Clujeanul a avut o activitate de peste 20 de ani în presă şi televiziune, câştigând, printre altele, Premiul Clubului Român de Presă în 2005, secţiunea „jurnalism cultural" şi Premiul Juriului la Festivalul Naţional al Televiziunilor Locale şi Producătorilor Independenţi, SIMFEST, Târgu Mureş (2007). Este autorul a peste 400 de reportaje video. O parte din materialele sale au fost preluate de televiziuni precum CNN, Euronews, RTL etc.

Citește și: Emil Boc a inaugurat sala de sport acum două luni, dar elevii nu pot s-o folosească

Festival Ţitruş la Cluj

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţia care a editat cartea despre artist, a organizat în zilele de 28 şi 29 martie 2013 cea de a VII-a ediţie a Festivalului Naţional “Alexandru Ţitruş” cu scopul de a cinsti şi perpetua memoria celui mai important violonist al Transilvaniei. Tiberiu Groza, directorul Centrului, cel care de la care a pornit ideea scrierii cărţii a menţionat în prefaţă:“valoarea artistului merită mai mult decât s-a realizat până acum. Dragostea şi respectul ocnamureşenilor şi al clujenilor cred că vor împlini, în viitor, aşa cum se cuvine, lucrurile ce trebuie făcute, iar lansarea cărţii şi reluarea festivalului “Alexandru Ţitruş” sunt doar începutul şirului de fapte care vor eterniza talentul şi amintirea artistului.”