Proiectul de la Cluj susţinut de Ana Blandiana: „O poveste simbolică despre cum comuniştii au folosit ura ca element declanşator al istoriei” VIDEO
0
Poeta Ana Blandiana susţine proiectul prin care se încearcă reconstituirea uneia dintre cele mai dramatice părţi a istoriei noastre recente: povestea grupului de partizani Şuşman. Clubul Monarhiştilor Clujeni va realiza un complex muzeal în Apuseni care să-i facă pe contemporani să înţeleagă ce au pătimit câţiva dintre puţinii români care au avut curajul să lupte împotriva regimului comunist.
Casa familiei luptătorului anticomunist Teodor Şuşman va fi reconstruită în cadrul unui proiect demarat, zilele trecute, de Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni şi de urmaşii familiei Şuşman. Locuinţa a fost demolată de comunişti după una dintre cele mai dramatice vânători de partizani a fostei Securităţi. Unul dintre cei mai mari susţinători ai proiectului este poeta Ana Blandiana, care a transmis un mesaj video emoţionant în cadrul conferinţei de presa ocazionate de lansarea proiectului.
„Vă transmit recunoştinţa mea pentru faptul că reconstituiţi casa şi istoria familiei Şuşman, de fapt încercaţi să reconstituiţi una din cele mai dramatice părţi ale istoriei noastre recente, care în mod paradoxal este aproape necunoscută. Paradoxal pentru că ar trebui nu numai să cunoaştem în amănunte, şi dumneavoastră veţi face asta, dar ar trebui să şi fim mândri de această istorie”, a spus, emoţionată, poeta.
„Un film despre această tragedie de tip antic”
„Mă gândesc cum ar fi dacă cineaştii români care sunt cunoscuţi acum în toată lumea ar face un film despre această tragedie de tip antic, pentru că istoria familiei Şuşman are efectiv formatul unei tragedii antice, o tragedie care vorbeşte despre libertate, despre curaj, despre onoare, despre nerenunţare şi în care toată lumea moare în cele din urmă. Numai de noi depinde ca ei să nu fie murit în zadar în măsura în care le vom cunoaşte suferinţa şi ideile pentru care au luptat”, a lansat Blandiana provocarea pentru regizorii „noului val”.
Cornel Jurju, preşedintele Clubului Monarhiştilor Clujeni şi istoricul care a documentat intens saga grupului de partizani Şuşman, de asemenea, a precizat: „După opinia mea, povestea lui Şuşman este una specială. Conţine elemente care pot face concurenţă unora dintre cele mai spectaculoase filme de la Hollywood. Este o poveste care implică încercări extreme, sunt întâmplări de un tragism extrem, şi aici cu toţii avem în minte sfârşitul fraţilor Şuşman, care au ars în acea şură din Tranişu, incendiată de Securitate. De asemenea, sunt povestioare emoţionante de iubire, cum este cea dintre Lucreţia şi Mihai Jurj, sau povestea lui Teodor Şuşman jr. cu Leontina, cu Anuţa ori cu Minerva.”
„Întoarcerea tinerilor nepăsători şi indiferenţi”
Ana Blandiana a continuat cu un mesaj adresat tinerilor: „Această istorie din un sat din munţii Apuseni poate să devină un moment cheie al întoarcerii tinerilor indiferenţi şi nepăsători, necunoscători ai propriilor definiţii, spre un fel de înviere intelectuală, în primul rând, şi apoi spirituală, pentru că ce altceva poate să fie decât această încercare a dumneavoastră de a vă adresa tinerilor şi de a face să se trezească din somnul, din abulia în care habar nu au dincotro vin şi, deci, în mod evident, nici n-au cum să înţeleagă încotro se îndreaptă”.
Poeta a mai arătat că „toată istoria întâmplărilor din Răchiţele şi toată povestea familiei Şuşman este mai mult decât o poveste de istorie, este o poveste simbolică pentru felul în care comunismul a folosit ura ca element declanşator al istoriei. Felul în care ţăranii din Răchiţele au ajuns să se trădeze unii pe alţii, mie mi se pare de un simbol absolut înspăimântător al faptului că ura a fost adusă din afară, implementată şi transformată în combustibil al istoriei în acel sat în care de milenii probabil să sătenii erau uniţi”.
Macheta casei memoriale dedicate familiei Şuşman a fost prezentată într-o conferinţă de presă organizată de Clubul Monarhiştilor Clujeni. FOTO: Remus Florescu
„Sunt victime şi ceilalţi ţărani din Răchiţele care au continuat tragedia”
Povestea familiei Şuşman are eroi, dar mai ales victime. Ana Blandiana a amintit de eroii din familia Şuşman, din familia Jurj şi toţi ceilalţi care au format grupul Şuşman: „mă gândesc la momentul în care Ciota îşi dă viaţa salvându-i pe ceilalţi şi cade răpus de gloanţele unui întreg pluton de securitate, mă gândesc la cei care au murit probabil arşi de vii în şura pe care acum o veţi reconstitui şi în acelaşi timp mă gândesc că nu numai ei au fost victime, sunt victime şi ceilalţi ţărani din Răchiţele care au continuat tragedia prin ruşinea de a fi transformat curajul grupului Şuşman în tragedie”.
Ana Blandiana şi-a încheiat într-o notă emoţionantă discursul, amintind de Lucreţia Jurj, soţia unuia dintre membrii Grupului Şuman care a suferit atrocităţi inimaginaile din partea securiştilor deoarece nu a trădat grupul. „Lucreţia Jurj a fost odată la şcoala de vară de la Sighet, şi întrebată de un copil, de ce a venit să le povestească, deşi era deja bolnavă. Ea a răspuns că a venit ca să povestească ce s-a întâmplat atunci pentru ca cei care au murit să nu fi murit de tot. Ceea ce mi s-a părut şi li s-a păru tuturor extraordinar este că bine ceea ce faceţi dumneavoastră acum, şi sper din toată inima să fiţi ajutaţi de cât mai mulţi români, este ca cei care au murit atunci într-un mod atât de eroic să nu fi murit de tot”.
„Versantul Partizanilor”: traseu turistic, casă memorială, cazemată
„Noi vrem să spunem povestea lui Şuşman prin realizarea câtorva obiective de natură editorială, şi din acest punct de vedere ne gândim la publicarea unor articole, mărturii, studii. Apoi, vom dori să realizăm un traseu al partizanilor şi, de asemeni, ridicarea unui complex memorial pe versantul unde s-a produs rezistenţa anticomunistă”, a precizat Cornel Jurj.
Versantul Partizanilor din Apuseni este un proiect despre românii de mâine şi moţii de altădată, despre noi şi bunicii noştri, despre viitor şi trecut. Versantul Partizanilor vrea să spună o poveste, aceea a familiei Şuşman şi a luptătorilor anticomunişti de la Răchiţele (jud. Cluj), din anii ’40 şi ’50. O poveste despre preţul libertăţii şi al democraţiei, despre principii şi curaj, despre onoare şi moarte eroică. O poveste unică, încă prea puţin cunoscută, pe care comuniştii şi urmaşii lor de după 1989 şi de astăzi îşi doresc să o ţină ascunsă, sortită uitării şi irosirii – se arată în descrierea proiectului Cornel Jurju a susţinut că „prin proiectul de la Răchiţele vrem să le spunem celor tineri, de astăzi, că bunicii noştri au fost curajoşi şi demni”.
Călin Roşu, manager de proiect, a explicat că din vară aceasta va fi disponibil pentru doritori un traseu turistic, al partizanilor, care va intersecta locurile prin care s-a scris povestea plină de eroism şi tragedie a Grupului Şuşman. De asemenea, va fi amenajată o „cazemată” după modelul adãposturilor montane folosite de partizanii de la Rãchiţele. De asemenea, va fi reconstituită şura în care ultimii membri ai Grupului au fost arşi de vii de trupele Securităţii.
Cine susţine proiectul
Proiectul este susţinut de: Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Institutul de Istorie Orală – Cluj-Napoca, Fundaţia Academia Civică – Bucureşti, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei – Sighetu Marmaţiei, Fundaţia Culturală Memoria – Bucureşti, Fundaţia Corneliu Coposu, Fundaţia „Doina Cornea” – Cluj-Napoca, Asociaţia Casa Memorială „Iuliu Maniu” – Bădăcin, Asociaţia „Străbunii Europei” – Cernavodă, Asociaţia „Cei 40 de Mucenici”, dar şi de o seamă de personalităţi – Octav Bjoza, preşedinte AFDPR, acad. Emil Burzo, preşedinte onorific al Academiei Române Filiala Cluj, acad. Cornel Ţăranu, compozitor, prof. univ. dr. Doru Radosav, istoric, Ana Blandiana, prof. univ. dr. Cornel Cătoi, rector USAMV Cluj-Napoca, conf. univ. dr. Valentin Orga, director al BCU „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, Nicolae Mărgineanu, regizor de film, Dana Ţăranu, profesor, cercet. dr. Ottmar Traşcă, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca ş.a.
Contul în care se pot face donaţii este: CASA MEMORIALA TEODOR SUSMAN R062BTRLRONCRT0209432502
Vă mai recomandăm
Se încarcă comentariile...
