„Vânătorii de securişti“, din nou pe teren. Caută rămăşiţele eroilor anticomunişti din Apuseni, Toader şi Avisalon Şuşman
0
Arheologii reiau cercetarea din Apuseni ca să găsească rămăşiţele pământeşti ale fraţilor Toader şi Avisalon Şuşman, ucişi de Securitate în 2 februarie 1958. Cercetările au început în 2010, iar în urma mărturiilor culese de la localnici în 2013 s-a stabilit o presupusă locaţie unde cei doi moţi ar fi fost îngropaţi. Cercetătorii vor să caute în acel loc sperând să-i găsească.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca încep de luni, 18 august, investigaţii arheologice în satul Tranişu, din comuna clujeană Poieni. Arheologii reiau cercetările ca să găsească rămăşiţele pământeşti ale lui Toader şi Avisalon Şuşman, ucişi de Securitate în 2 februarie 1958.
Toader şi Avisalon Şuşman s-au născut în satul Răchiţele, jud. Cluj, fiind doi dintre cei cinci copii pe care i-au avut împreună Teodor şi Ecaterina Şuşman. Conform actelor de stare civilă, Toader s-a născut în 1 octombrie 1923, iar Avisalon în 27 aprilie 1928. Niciunul dintre ei nu a fost căsătorit.
Teodor Şusman, primar liberal în satul natal a lui Boc
Familia Şuşman a fost una dintre cele mai înstărite din zona Huedinului. Până în 1945, Toader Şuşman (foto dreapta, credit foto: IICMER) deţinuse funcţia de primar al comunei Răchiţele, în timpul guvernărilor liberale (1922-1928, 1930-1934) şi apoi în toată perioada războiului (1939-1945).
După constituirea structurilor comuniste locale, tocmai această condiţie materială mai bună, care oferea o anumită independenţă în relaţia cu statul, a devenit sursa problemelor.
„Puterea comunistă nu avea nevoie de indivizi independenţi şi cu influenţă în comunitate, ci de o masă amorfă şi controlabilă. Din această perspectivă, Şuşman era un clasic „duşman de clasă”.
Primele represalii au constat în înlăturarea sa din funcţia de primar, în 1945, pentru ca apoi să urmeze alte abuzuri de care nu au fost străini şi câţiva consăteni care, din oportunism şi dorinţă de parvenire, au devenit instrumente ale noului regim politic. Consecinţa acestor acţiuni a dus la radicalizarea atitudinii lui Teodor Şuşman faţă de puterea comunistă. Ceea ce îl făcea şi mai indezirabil în percepţia autorităţilor comuniste era, însă, prestigiul şi autoritatea de care se bucura atât în Răchiţele, cât şi în întreaga zonă a Huedinului şi nu numai. Rezolvarea problemei din perspectiva autorităţilor însemna înlăturarea totală a lui Şuşman din viaţa socială prin arestare şi încarcerare“, povesteşte Gheorghe Petrov, unul dintre cei care vor participa la săpăturile arheologice din Poieni.
Grup armat de rezistenţă anticomunistă, condus de Teodor Şuşman
În august 1948, Securitatea a încercat să îl aresteze împreună cu câţiva apropiaţi, însă mulţi dintre cei vizaţi au reuşit să fugă şi să se ascundă.
„ De atunci se poate vorbi de constituirea unui grup armat de rezistenţă anticomunistă, condus de Teodor Şuşman, care în anii următori a activat în zona Munţilor Vlădeasa din Apuseni. Grupul a fost alcătuit din mai multe persoane, între care şi trei dintre copiii lui, Traian - arestat în 16 decembrie 1948 -, Toader şi Avisalon. Teodor Şuşman senior a fost ucis de Securitate în 15 decembrie 1951, iar ultimii rezistenţi din cadrul grupului au fost cei doi fii ai săi, Toader şi Avisalon, ucişi la 2 februarie 1958“, adaugă Petrov.
Locul grajdului (prima poză) şi cadavrele (în a doua poză) FOTO: IICCMER
În această acţiune, pregătită şi organizată după o lungă documentare, au fost implicate cadre operative din Securitatea Regiunii Cluj şi trupe de la Batalionul de Securitate din localitatea Floreşti, situată lângă Cluj.
Cei doi fraţi se aflau atunci în satul Tranişu, fiind adăpostiţi în gospodăria lui Romul Florea de pe Dealul Mincii. Conform documentelor Securităţii, echipa care a acţionat în teren a fost condusă de maiorul Ioan Moraru, acesta fiind atunci locţiitorul operativ al şefului Direcţiei de Securitate a Regiunii Cluj, colonelul Iosif Breban.
Securişti în 7 camioane şi maşini
Efectivele Securităţii au fost transportate în teren cu şapte camioane şi autoturisme, acestea fiind lăsate la distanţă de sat pentru a se realiza surprinderea obiectivului. În jurul orei 5.30, gospodăria lui Romul Florea a fost înconjurată şi blocată, în acel moment partizanii aflându-se în podul grajdului. Au fost anchetaţi toţi membrii familiei Florea, concomitent fiind efectuată o percheziţie generală a locuinţei şi anexelor gospodăreşti.
Trei ore mai târziu, la 8.30, s-a făcut o nouă verificare a podului grajdului şi securiştii au ordonat ca tot fânul ce se afla acolo să fie dat jos.
„Echipa ce urma să execute această operaţiune a fost întâmpinată cu focuri de armă. A urmat apoi un schimb de focuri de aproximativ două ore. În acest timp, o echipă de asalt a încercat în mai multe rânduri să pătrundă în grajd, însă de fiecare dată fără succes. Pentru a-i intimida pe fraţii Şuşman, s-a dat foc la o căpiţă de fân aflată în spatele grajdului. Alte încercări de pătrundere au fost din nou respinse. În această situaţie, s-a ordonat incendierea unui colţ al grajdului şi încercarea unei noi pătrunderi în interior, respinse şi de această dată. Grajdul a fost cuprins în scurt timp de flăcări, iar din interior riposta armată a încetat“, spune arheologul.
Avisalon Şuşman FOTO: IICMER
„Bandiţii au ars de vii”
Cadavrele lui Toader şi Avisalon Şuşman au fost recuperate a doua zi şi aşezate lângă grajdul care arsese în totalitate. În documentele oficiale se menţionează că identificarea cadavelor s-a făcut în prezenţa unui procuror şi că în urma unei autopsii sumare s-a stabilit că „bandiţii au ars de vii”. După unele mărturii, se bănueşte că victimele au fost lovite şi de gloanţe. Cadavrele arse au fost expuse timp de câteva zile lângă casa familiei Florea, pe un pat de fân, iar abia apoi puse într-o groapă comună, săpată de către soldaţi într-o pădurice aflată în apropiere.
Cadavrele fraţilor Şuşman, care terbuie să le găsească „vânătorii de securişti“. Imaginea este de arhivă FOTO: IICCMER
Nicio autoritate a administraţiei locale nu a eliberat până în prezent certificate de deces, cei doi fiind consideraţi din punct de vedere legal ca persoane dispărute, însă în viaţă. În cazul în care mormântul va fi descoperit, IICCMER va sesiza Parchetul Militar.
Investigaţii începute din 2010
Investigaţiile pentru descoperirea locului unde au fost îngropate rămăşiţele fraţilor Şuşman (în poza din dreapta sunt cei doi fraşi în perioada copilăriei, alături de părinţi, foto: IICCMER) au început din vara anului 2010.
„După multe cercetări de teren efectuate în satele de munte din zona Huedinului, care au implicat audierea mai multor persoane, verificarea şi confruntarea diferitelor ipoteze şi teorii privitoare la acest caz, s-a reuşit cu o oarecare aproximaţie stabilirea locului unde se presupunea că victimele au fost înhumate. Primele săpături arheologice pentru căutarea mormântului comun au avut loc în iulie 2011. Investigaţiile au fost reluate în 2013 şi au constat în identificarea şi verificarea mai multor persoane în vârstă originare din Tranişu sau din alte sate, care mai puteau oferi informaţii despre localizarea mormântului, unele din acestea fiind însoţite în teren pe locurile unde s-au desfăşurat evenimentele. În urma acestui demers, pe baza noilor mărturii, nu lipsite însă de incertitudini, s-a stabilit o nouă presupusă locaţie a mormântului, care va fi verificată arheologic în cursul acţiunii anunţate“, susţine Gheorghe Petrov.
Cercetările din teren vor fi efectuate de o echipă de arheologi şi istorici de la IICCMER: Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Cosmin Budeancă, Paul Scrobotă şi Horaţiu Groza. Acţiunea va beneficia de sprijinul Primăriei comunei Poieni şi a unei firme.
Mai puteţi citi:
Minciunile istoriei: cum a fost "pictat" Corneliu Coposu drept un mare moşier şi un trădător de ţară
Se încarcă comentariile...
