Pista „blestemată” a Aeroportului Cluj. Sesizările făcute la DNA şi Guvern avertizează: „În cazul unui accident, dezastrul ar fi unul de proporţii”
0
Pista Aeroportului Internaţional Cluj reprezintă un pericol pentru siguranţa traficului aerian conform mai multor adrese făcute de Consiliul Judeţean către DNA şi Ministerul Transporturilor. „În cazul unui accident aviatic, dezastrul ar fi unul de proporţii”, se arată într-una dintre sesizări. Unul dintre motivele arestării fostului preşedinte al CJ este pista, al cărui preţ a crescut cu 10 milioane de euro prin 24 de acte adiţionale.
Ieşirea de pe pista Aeroportului Internaţional Cluj a unei aeronave Blue Air, incident care s-a petrecut la începutul lunii, a atras atenţia asupra problemelor aerogării din capitala Ardealului. Cea mai mare dintre acestea este noua pistă de 2100 de metri inaugurată în toamna anului 2013. Consiliul Judeţean Cluj (CJ) a sesizat Ministerul Transporturilor, Premierul României şi DNA cu privire la faptul că siguranţa pasagerilor poate fi pusă în pericol de modul în care a fost realizată pista de decolare/aterizare.
Între cele două instituţii, CJ, proprietarul aeroportului, şi Regia Autonomă Aeroportul Internaţional Cluj, care administrează aerogara, a izbucnit un conflict. „Se ridică astfel suspiciunea rezonabilă că vieţile omeneşti şi siguranţa traficului sunt subordonate unor persoane, cel puţin, inresponsabile”, se arată în sesizarea făcută la DNA Serviciul Teritorial Cluj la începutul lunii decembrie 2015 şi semnată de preşedintele CJ, Mihai Splecan (care între timp a fost demis), dar şi reprezentanţi ai aparatului de conducere al instituţiei. În sesizare se solicită ca fiind „imperios necesară confirmarea calităţii lucrărilor printr-o expertiză tehnică judiciară”.
„Se ridică astfel suspiciunea rezonabilă că vieţile omeneşti şi siguranţa traficului sunt subordonate unor persoane, cel puţin, inresponsabile”
Sesizarea făcută de Consiliul Judeţean către DNA
„În cazul unui accident aviatic, dezastrul ar fi unul de proporţii”
Acelaşi mesaj a fost transmis şi ministrului Transporturilor, Dan Marian Costescu, în ) decembrie: „Considerând că siguranţa pasagerilor trebuie să fie, în permanenţă prioritară, iar în cazul unui accident aviatic, dezastrul ar fi unul de proporţii; (...) Datorită faptului că, în prezent, ne aflăm în imposibilitatea de a certifica respectarea documentaţiei de autorizare ce a stat la baza realizării Pistei de 3.500 metri – Etapa I, a suprafeţelor de mişcare aferente, şi la platformei de staţionare aeronave Apron IV, precum şi a tuturor aspectelor ce vizează modalitatea de realizare a recepţiilor, judeţul Cluj a sesizat atât Primul Ministru al României cât şi DNA – Serviciul Teritorial Cluj”.
Pista a fost licitată la 32 de milioane de euro şi a fost realizată cu 42 de milioane de euro.
Pista care nu există
În sesizările făcute de CJ se arată că recepţia lucrărilor făcute la pista aeroportului s-a făcut ilegal. De ce? Legea 50/1991 prevede că orice construcţie este considerată finalizată dacă s-a făcut recepţia la terminarea lucrărilor. Această procedură este valabilă dacă la întocmirea ei participă şi instituţia care a emis autorizaţia de construire, pentru a certifica dacă lucrarea a respectat autorizaţia. Altfel spus, la recepţia pistei aeroportului trebuia să participe reprezentantul CJ. La trei ani de la darea în folosinţă a pistei, Consiliul Judeţean nu cunoaşte dacă lucrarea respectă sau nu autorizaţia de construire, în condiţiile în care vorbim despre un obiectiv strategic de a cărui siguranţă depinde viaţa a sute de mii de oameni. Anunţată iniţial pe 8 septembrie 2014, recepţia s-a făcut la a doua convocare, pe 9 septembrie, fără reprezentantul CJ.
În aceeaşi zi, CJ a solicitat o reprogramare întrucât cele două adrese care anunţau efectuarea recepţiei „au ajuns la Direcţia de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului , fie după termenul fixat, fie după ora fixată pentru desfăşurarea acesteia”. Conducerea Aeroportului nu a dat curs acestei solicitări motivând că „este obligatorie doar numirea în cadrul comisiei de recepţie a reprezentanţilor CJ însă neprezentarea acestora la efectuarea recepţiei nu împiedică desfăşurarea acesteia în condiţii de legalitate”. Situaţia s-a complicat în toamna anului trecut, când, Aeroportul a solicitat CJ emiterea certificatului de atestare a existenţei pistei – necesar pentru întabulare. Instituţia a refuzat motivând că eliberarea unui astfel de act certifică „faptul că edificarea construcţiilor s-a efectuat conform autorizaţiei de construire”. Reprezentanţii CJ sunt în imposibilitatea de a certifica acest lucru, întrucât nu au avut ocazia să vadă în ce măsura pista respectă autorizaţia. Litigiul se rezolva în instanţă, întrucât Aeroportul a demarat proces împotriva CJ. O altă problemă care rezultă din această situaţie e faptul că pista nu a fost încă inclusă în domeniul public, practic obiectivul neexistând în lipsa unui certificat de atestare a construcţiei.
„(...) în luna septembrie a anului 2015 s-au executat lucrări de reparaţii la noua pistă de 2190 m, între orele 3-5 am care vizau repararea/înlocuirea materialului din rosturile de dilatare ale pistei care se desprindeau în bucăţi consistente existând astfel riscul ca ele să fie absorbite de motoarele aeronavelor, să pună în pericol siguranţa traficului aerian şi implicit punerea în pericol a vieţilor omeneşti”
Sesizarea făcută de Consiliul Judeţean către DNA
Extras din sesizarea făcuă către Ministrul Transporturilor.
Pericolul unui dezastru
CJ insistă în solicitarea către DNA pentru realizarea unei expertize tehnice întrucât există indicii privind nerespectarea proiectului. În toamna anului 2013, reprezentanţii CJ au putut vedea o parte din pistă, iar observaţiile acestora au apărut în procesul verbal de predare-primire nr 10.372 în care se arăta că există „lucrări care nu respectă proiectul tehnic: remedieri dale din beton cu fisuri/crăpături; rosturile de dilataţie consemnate de SC RO Fundaţii Construct SRL”. Instituţia nu a primit nici astăzi documentele de la Aeroport care să ateste rezolvarea problemelor constatate.
În plus de aceasta, în sesizarea trimisă către DNA se arată: „existenţa unor informaţii primite de la angajaţii aeroportului, aceştia susţinând faptul că în luna septembrie a anului 2015 s-au executat lucrări de reparaţii la noua pistă de 2190 m, între orele 3-5 am care vizau repararea/înlocuirea materialului din rosturile de dilatare ale pistei care se desprindeau în bucăţi consistente existând astfel riscul ca ele să fie absorbite de motoarele aeronavelor, să pună în pericol siguranţa traficului aerian şi implicit punerea în pericol a vieţilor omeneşti”.
Recţia Inspectoratului de Stat în Construcţii
La întrebările trimis de reporterii „Adevărul” conducerii Aeroportului vinerea trecută ni s-a comunicat că „vom primi răspuns în termenul legal”, fără a se preciza când. Marţi şi miercuri, reporterul „Adevărul” a încercat să obţină o reacţie de la directorul „Aeroportului” care a susţinut „Urmează să primiţi răspuns în scris”. „Adevărul” a cerut o reacţie de la Inspectoratul de Stat în Construcţii care a arătat „faptul că reprezentanţii CJ Cluj au refuzat, în mod repetat, să ia parte la activitatea comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor, deşi au fost convocaţi, nu poate duce la anularea activităţii comisiei de recepţie.” Mai mult, Ispectoratul a susţinut că reprezentanţii isntituţiei au participat la recepţia pistei şi „neconformităţile menţionate în anexele privind execuţia au fost corectate de către executantul lucrărilor, pe baza soluţiilor stabilite de proiectant, la termenele stabilite
Răspunsurile Inspectoratului de Stat în Construcţii
Pista „blestemată”
Construirea pistei aeroportului a constituit unul din motivele pentru care ex-preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu, este judecat pentru luare de mită. Lucrările au demarat în 2011, licitaţia fiind câştigată de SC Napoca SA, firma deţinut de Ioan Bene, om de afaceri care este judecat pentru că i-ar fi dat mită lui Uioreanu. Preţul iniţial la care trebuia să fie realizată pista a fost de 32 de milioane de euro, dar a ajuns la 42 de milioane de euro, fiind încheiate 24 de acte adiţionale. Directorul Aeroportului David Ciceo este cercetat de DNA ca suspect în acest dosar.
Conform DNA: "În cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC NAPOCA SA – SC ICCO SYSTEMS SRL- SC GEO ARC SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente” la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanţarea investiţiei urma a fi asigurată din bugetul judeţului. Pe parcursul executării contractului acesta a fost adiţionat cu un număr de 24 acte adiţionale care au crescut valoarea contractului până la suma totală de peste 42.000.000 euro.
Horea Uioreanu (stanga), ex-preşedinte CJ, judecat pentru luare de mită în dosarul privind pista, şi David Ciceo (dreapta), suspect în acelaşi dosar, dar încă director al Aeroportului.
Probaţiunea administrată în prezenta cauză a stabilit că, pe fondul cointeresării materiale a preşedintelui C.J. Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, omul de afaceri Bene Ioan deţinătorul societăţii de construcţii SC Napoca SA, a convenit cu acesta să realizeze în continuare lucrări din etapa a doua a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor prin OUG 34/2006 (în lipsa oricărei documentaţii, licitaţii, contractări). Urmare a celor convenite, inculpatul Bene Ioan a dispus angajaţilor săi construirea platformei Apron 4, lucrare ce a fost demarată la finele lunii octombrie 2013 şi finalizată în luna martie 2014."
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
