Motivul pentru care centura unui oraş din România va trece chiar printr-un parc. „Primarul a promis că nu va lua spaţiu de la pietoni pentru maşini”

Deşi au existat mai multe variante de traseu, viitoarea centură metropolitană a Clujului va trece prin Parcul Colina şi va răpi o porţiune importantă de spaţiu verde.

Deputatul independent Adrian Dohotaru anunţa săptămâna trecută că, cel mai probabil, viitoarea centură metropolitană a Clujului va trece prin Parcul Colina, unul dintre puţinele spaţii verzi rămase în cartierul Mănăştur. Dohotaru făcea atunci apel la autorităţile locale să găsească altă soluţie, spre a nu distruge parcul. El amintea atunci şi promisiunea primarului Emil Boc, care le-a făgăduit clujenilor că nu va sacrifica spaţiile verzi sau pe cele pietonale pentru traficul auto.

„Centura metropolitană trece prin Parcul Colina, unul dintre puţinele spaţii verzi rămase în Mănăştur. Cred că se pot găsi soluţii mai bune ca să nu distrugem parcul şi să nu afectăm liniştea locuitorilor, mai ales că şi primarul Emil Boc declară că nu va lua spaţiu de la pietoni ca să îl dea maşinilor. Cei interesaţi de modul în care e proiectat inelul sudic pot să vină alături de noi, pe traseul centurii, prin Parcul Colina, spre Pădurea Făget, sâmbătă, ora 10.30, cu întâlnire pe aleea din imagine”, spunea Dohotaru.

Singura variantă posibilă

Câteva zile mai târziu a venit şi răspunsul autorităţilor locale. Indirect, prin vocea viceprimarului Dan Tarcea, care a confirmat la emisiunea Ziua Live că traseul centurii metropolitane va afecta o parte din Parcul Colina. Asta pentru că în zonă se află şi Muzeul de Apă, o zonă strategică pentru oraş, în care nu se poate interveni. În această situaţie, spune el, opţiunile erau limitate, iar singura soluţie găsită a fost cea în care centura va trece chiar prin parc. 

„Centura metropolitană va trece într-adevăr prin acea zonă. S-a aprobat varianta 8 de traseu, care va prinde şi o parte din respectiva zonă verde a oraşului. Nu avem altă variantă. În zonă sunt cele 250 de hectare de la Muzeul de Apă, care e zona strategică de apă a oraşului, iar aici nu se poate interveni sub nicio formă. Deci centura metropolitană va veni până în zona Cora, paralel cu varianta de drum care există acum, şi de acolo nu are pe altundeva pe unde să treacă spre Sfântul Ion decât pe la Colina”, a spus Tarcea, în cadrul emisiunii amintite.

Viceprimarul clujean a mai afirmat că, în orice alt caz centura ar fi trecut pe deasupra unor blocuri sau chiar prin Muzeul Apei, afectând rezervele de apă ale oraşului. Altfel, actuala variantă presupune oricum nişte costuri suplimentare.

„Sunt nişte costuri suplimentare, dar nu există altă soluţie, nu se poate devia. Când ne apropiem de Colina e o râpă foarte mare, deci centura nu are cum să fie deviată pe lângă parc. Orice deviere înspre Floreşti ar însemna că centura ar trebui să treacă peste câteva blocuri. Suprafaţa care va fi afectată din acel parc nu e foarte mare şi se poate compensa prin alte lucrări de amenajare. Orice variantă de centură afectează o parte din pădure. Lucrurile trebuie cântărite bine, important e să avem toate studiile, pentru că lucrările să fie minim invazive în zonă”, a mai afirmat Tarcea.

Centura se face din fonduri europene

Primăria Cluj-Napoca a dat ordinul de începere pentru întocmirea SF, PUZ şi DTAC pentru proiectul „Drum Transregio Feleac TR35” în octombrie 2018. Anul trecut, în luna martie, s-a predat documentaţia pentru „Studiul alternativ de traseu”, care a cuprins un număr de opt variante de traseu studiate. La recomandarea specialiştilor, Municipiul Cluj-Napoca a optat pentru varianta 8- V8.

Centura Metropolitană va avea o lungime totală de 38 kilometri, iar banii vin de Comisia Europeană. Este vorba despre suma de 150 de milioane de euro, fonduri europene alocate în acest sens şi care trebui utilizate până în anul 2023. 

„Până în 31 decembrie 2023, ultima zi când se pot cheltui bani europeni din actualul exerciţiu financiar, să fie gata centura metropolitană, totul depinzând de Guvernul României, de Ministerul Transporturilor şi CNAIR, ca titulari de contract în raport cu Uniunea Europeană. Noi, prin acest protocol, doar am preluat în locul Guvernului să facem anumite etape procedurale. Partea plină a paharului este că avem avizat traseul, sunt stabilite toate conexiunile dintre centură şi municipiul Cluj-Napoca, s-a început pregătirea pentru avizele necesare, cel mai complicat este avizul de mediu”, anunţa primarul Emil Boc, la finele anului trecut. 

În Master Planul General de Transport al României, Centura Metropolitană (Etapa I) este prevăzută cu 4 benzi de circulaţie cu o lungime totală aproximativă de 38,8 kilometri. Dintre cei aproape 40 de kilometri, circa 31,3 kilometri reprezintă drum nou, iar 7,5 modernizare drum existent.