Inventatorul jeleului cu aur şi usturoi: „Este un plus, fiindcă nanoparticulele au efect antioxidant şi antibacterian“

Inventatorul jeleului cu aur şi usturoi: „Este un plus, fiindcă nanoparticulele au efect antioxidant şi antibacterian“

Adrian Martău, studentul care a inventat jeleul cu nanoparticule din aur. Teste experimentale  FOTO Florina Pop

Un student al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj a patentat o delicatesă care conţine bucăţele infime din aur. Alimentul are proprietăţi antibacteriene şi antimicrobiene şi a fost premiat cu medalie de aur la cel mai recent salon internaţional de inventică din ţară.

„Jeleul de aur“ sau „Golden jelly“ este invenţia lui Adrian Gheorghe Martău, un student al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj. A vrut să facă o altfel de teză de licenţă şi nu numai că a reuşit cu ajutorul profesorilor săi, ci a şi câştigat o medalie de aur la un Salon Internaţional de Inventică ProInvent 2016, desfăşurat la Cluj.

Produsul său este unul natural deoarece cuprinde extracte din fructe - căpşuni, portocale şi cocos -, pectină (din fructe) şi nu gelatină, zahăr în cantităţi mai mici decât jeleurile din comerţ. Noutatea şi inovaţia sunt aduse de folosirea nanoparticulelor de aur, în vogă în industria farmaceutică şi medicală din lume, care au efecte antimicrobiene şi antioxidante asupra corpului uman.

Jeleu cu usturoi şi sare de aur


Lângă aparatele şi eprubretele din laboratorului cercetătorului Dan Vodnar, coordonatorul tezei de licenţă a lui Adrian  - alături de Loredana Leopold şi Cristina Coman - stau cuminţi mai multe pahare cu substanţe colorate, galben cu roşu, alb cu roşu. Sunt jeleurile din fructe cu nanoparticule din aur. Alături sunt câteva sticluţe, unele roz vişiniu – nanoparticulele prelucrate – şi una verde – extract de usturoi.

„Jeleul cu nanoparticule din aur se obţine în două etape: mai întâi se obţin nanoparticulelor, apoi jeleul. Pentru obţinerea nanoparticulelor am utilizat o sare de aur care se găseşte în comerţ pe care am redus-o (n. .r. procedeu chimic) cu un extract de usturoi care e biocompatibil pentru organism“, explică Adrian, student în ultimul an la Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Produselor Alimentare.

Sarea de aur e o substanţă solidă, de culoare galbenă, care prin procedee chimice – ce implică folosirea extractului de usturoi – se transformă în nanoparticule de aur. Sunt cu mult mai mici decât un fir de praf şi nu se văd cu ochiul liber. „E recomandat să se obţină o dimensiune între 9 şi 15 nanometri ca nanoparticulele de aur să fie foarte bine asimilate de către organism şi efectul lor să fie mai pronunţat“, adaugă studentul. Tot aceste minunăţii vizibile doar maşinăriilor dau culoare jeleului. „Nu are gust sau miros de usturoi, cum ne-am fi aşteptat“, precizează Adrian.

Conservantul minune

 

După ce are toate ingredientele le amestecă şi substanţa obţinută se pune la rece vreo patru ore.

„Jeleurile sunt extracte din fructe -  portocale, lapte de cocoş, căpşuni - ca să fie nutritiv şi compatibil cu organismul. Am vrut să aducem şi un plus ţinând cont că nanoparticulele au şi un efect antioxidant şi antibacterian. Iar atunci se poate prelungi perioada de valabilitate a produsului fără să-i adaug conservanţi“, explică tânărul.

Cu alte cuvinte, aurul în cantităţi foarte-foarte mici poate fi considerat un altfel de conservant.

Cum ne scapă aurul de microbi. Un „E prietenos“

 

Un alt beneficiu neştiut omului de rând în ce priveşte prezenţa în corp a acestor nanoparticule din aur este cel de agent antibacterian şi antimicrobian.

„Tehnica cu nanoparticule e în vogă, se foloseşte mult în industria farmaceutică, medicală. Aceste nanoparticule au diverse forme, şi sferică. Sunt foarte reactive şi suprafaţa lor poate fi modificată cu diferiţi analiţi - citostatice, antibiotice. Astfel le amplifică puterea, efectul. Nanoparticulele de aur se folosesc foarte mult ca agenţi antibacterieni şi antimicrobieni. Ele sunt catalogate în Codex Alimentarius ca un agent de colorare. Acesta apare ca şi aditiv alimentar sub denumirea E175“, explică Loredana Leopold (foto în dreapta), şef lucrări şi unul dintre specialiştii care l-au îndrumat pe Adrian.

În opinia acesteia, se poate spune că nanoparticulele de aur sunt un „E prietenos“, până la o anumită concentraţie.

Trendul ştiinţific al nanoparticulelor. Controverse

 

Potrivit Loredanei Leopold, nanoparticulele au început să capete amploare în ultima perioadă. Se folosesc foarte mult în domeniul farmaceutic, biomedical şi alimentar. 

„Ideea noastră a plecat de la a fi un agent antibacterian. Acesta particule intră în structura ADN-ului (n. r. uman), inhibă răsucirea şi transcripţia ADN-ului şi astfel omoară bacteriile. Este importantă sinteza de nanoparticule şi mărimea acestora obţinută în urma sintezei. Cu cât sunt mai mici, cu atât sunt mai reactive. Şi cu cât sunt mai reactive, cu atât intră mai uşor în celulă, şi pot fi şi toxice. Avem multe beneficii, dar cu limite. Şi sarea poate fi toxică în cantităţile nepotrivite“, arată aceasta.

Coordonatorul licenţei, cercetătorul Dan Vodnar, „tatăl“ ambalajul microbian (pentru care a primit medalie de aur, la ProInvent, ca şi studentul său), precizează că la nivel mondial există studii ce subliniază beneficiile folosirii nanoparticululelor de aur în alimentaţie, dar şi alte studii care demonstrează exact opusul.

 

„La nivel mondial există studii contradictorii pe această temă, însă avantajul cu care am venit noi e că se utilizează usturoiul ca materie de obţinere a acestor nanoparticule“, afirmă Vodnar.

Potrivit acestuia, ce face valoros acest jeleu creat de studentul său e că vine ca şi o alternativă la tot ceea ce există pe piaţă. Invenţia e valoroasă datorită conţinutului de extracte naturale din plante şi fructe, „ceea ce-l face să fie valoros din punct de vedere nutriţional, iar zona de inovaţie provine prin utilizarea nanoparticulelor de aur cu aceste două benefici majore“, consideră cercetătorul.

Tehnica nanoparticulelor din aur poate fi pusă în practică şi la alte produse alimentare. „E important de menţionat efectul lor care poate să fie înglobat în multe matrici, fie că e vorba de matrici alimentare, fie de zona de ambalaje antimicrobiene“, adaugă Vodnar.

Întrebat cât ar costa o investiţia ca acest jeleu minune să ajungă pe piaţă, la oameni – ţinta finală a invenţiile cercetătorilor – acesta a avansat o cifră relativă de vreo 10.000 de euro.

„E o idee dezvoltată la nivel de laborator care i-a adus lui Adrian medalia de aur la Salonul de Inventică ProInvent şi o diplomă de excelenţă cu menţiune specială. Acest subiect necesită alte cercetări pentru îmbunătăţire şi dacă vom acces la bani îl vom duce în zona unde să fie transferat spre industrie“, încheie cercetătorul.

Mai puteţi citi:

Sticluţa vindecătoare cu suc din coji de fructe l-a adus pe cercetătorul Dan Vodnar în semifinala unui concurs organizat de Comisia Europeană

EXCLUSIV Sticluţa vindecătoare cu suc din coji de fructe. Un cercetător clujean a descoperit că resturile pe care le dăm la gunoi ar fi un miracol pentru intestin

Un român a inventat ambalajul alimentar care ne scapă de E-uri

Jeleuri cu nanoparticule din aur au fost inventate la Cluj  FOTO Florina Pop

Imagini din aceeasi galerie
  • Jeleuri cu nanoparticule din aur au fost inventate la Cluj  FOTO Florina Pop
  • Adrian Martău, studentul care a inventat jeleul cu nanoparticule din aur   FOTO Florina Pop
  • Adrian Martău, studentul care a inventat jeleul cu nanoparticule din aur. Teste experimentale  FOTO Florina Pop
  • Adrian Martău, studentul care a inventat jeleul cu nanoparticule din aur. Teste experimentale  FOTO Florina Pop
  • Adrian Martău, studentul care a inventat jeleul cu nanoparticule din aur. Teste experimentale  FOTO Florina Pop
  • Demonstrație. Adrian Martău, studentul care a inventat jeleul cu nanoparticule din aur  FOTO Florina Pop
  • Jeleul cu nanoparticule din aur au fost inventate la Cluj  FOTO Florina Pop
  • Jeleul cu nanoparticule din aur au fost inventate la Cluj. În sticulețele roz-vișinii sunt nanoparticulele de aur obținute în urma procedeelor chimice, iar în cea verde e extractul de usturoi   FOTO Florina Pop
  • Dan Vodnar testează jeleul cu nanoparticule din aur creat de studentul său  FOTO Florina Pop
  • Dan Vodnar testează jeleul cu nanoparticule din aur creat de studentul său  FOTO Florina Pop
  • Dan Vodnar arată sticluțele cu nanoparticule din aur și extract de usturoi  FOTO Florina Pop
  • Loredana Leopold, șef lucrări la USAMV   FOTO Florina Pop
  • Jeleul cu nanoparticule din aur au fost inventate la Cluj. În sticulețele roz-vișinii sunt nanoparticulele de aur obținute în urma procedeelor chimice, iar în cea verde e extractul de usturoi   FOTO Florina Pop
  • Jeleul cu nanoparticule din aur au fost inventate la Cluj. În sticulețele roz-vișinii sunt nanoparticulele de aur obținute în urma procedeelor chimice, iar în cea verde e extractul de usturoi   FOTO Florina Pop
  • Jeleul cu nanoparticule din aur au fost inventate la Cluj. În sticulețele roz-vișinii sunt nanoparticulele de aur obținute în urma procedeelor chimice, iar în cea verde e extractul de usturoi   FOTO Florina Pop
Distribuie imaginea
citeste totul despre: