FOTO Cel mai longeviv primar al Clujului. Slovacul care a „schimbat la faţă“ oraşul şi a murit în timpul mandatului
0
Géza Szvacsina, slovac de obârşie, după unii, a condus Clujul timp de 15 ani şi jumătate, între 30 iunie 1898 şi 1 decembrie 1913. În timpul său s-a construit enorm. Atunci, centrul oraşului a început să prindă forma pe care o are astăzi, s-a construit Teatrul Naţional, după model vienez. Se spune că a murit în timp ce era primar.
Clujeanul Marian Lazăr, fost architect-şef al Clujului între anii 1965-1972, a scris o carte despre primarii Clujului pe care urmează să o lanseze peste câteva săptămâni. Volumul se va numi „Primarii Clujului 1919-2012“ şi a lucrat la el trei ani.
Acesta îşi justifică iniţiativa prin faptul că nu există în Cluj un volum din care oamenii să afle cine au fost cârmuitorii oraşului din inima Ardealului şi ce au făcut ei, şi bune, şi rele.
Deşi în volumul său face biografia celor care au fost primari din 1919 şi până în prezent, amintindu-i inclusiv pe fostul premier al României, Emil Boc, şi pe Sorin Apostu (primarul penal al Clujului), Marian Lazăr îşi aduce aminte şi de Géza Szvacsina, cel care a condus Clujul timp de 15 ani şi jumătate.
Un mandat foarte lung - nici Gheorghe Funar cu cei 12 ani ca primar nu l-a depăşit, ca perioadă de timp.
„Géza Szvacsina a fost un primar deosebit. Clujul a cunoscut o perioadă înfloritoare cât timp a fost el primar, adică 15 ani şi jumătate, din 30 iunie 1898 şi până pe 1 decembrie 1913“, afirmă Lazăr.
Teatrul Naţional, pe locul fostei pieţe de lemne
El povesteşte că s-a construit foarte mult cât timp Géza Szvacsina a fost primar. Centrul Clujului, aşa cum îl ştim azi, a început să prindă contur în vremea sa, se bănuieşte că atunci a fost adus şi tramvaiul cu locomotivă. Tot atunci s-a pus problema construirii unui nou teatru, adică a Teatrului Naţional din Piaţa Avram Iancu - inspirat după model vienez.
Şi s-a şi construit – în stil baroc-rococo - între 1904 şi 1906 de către renumita firmă, în epoca respectivă, a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner, pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului.
„A fost un primar serios, cu rezultate care se văd peste timp. În timp ce mă documentam am aflat că Géza Szvacsina era slovac de obârşie. S-a implicat mult. A murit în timp de era primar în funcţie“, adaugă Marian Lazăr.
Nu sunt de trecut cu vederea nici munca primarilor Clujului din perioada interbelică, fiecare mandat are poveşti interesante care arată cât de gospodari erau primarii acestui oraş.
În cele două războaie mondiale a fost adusă de la Roma statuia Lupoaicei, azi situată pe Bulevardul Eroilor, s-a mărit uzina electrică, s-a pus la punct canalizarea (atunci oraşul se alimenta cu apă din actuala zonă unde este azi localitatea Floreşti), s-a ridicat podul de peste Someş din Piaţa Mihai Viteazu. Iar lista poate continua.
Se încarcă comentariile...
