Două lucruri simple de care depinde cantitatea microbilor din gura noastră

Un studiu al cercetătorilor americani a descoperit corelaţie între persoanele care nu merg la dentist în mod regulat şi prezenţa crescută a unui agent patogen care cauzează boala parodontală.

Majoritatea oamenilor ştiu că o bună igienă orală - periajul, folosirea aţei dentare şi vizitele regulate la dentist- sunt asociate cu o sănătate bună. Cercetători de la Universitatea de Stat din Colorado (CSU) oferă dovezi noi pentru a sprijini acest exemplu de înţelepciune convenţională, aruncând o privire atentă asupra comunităţilor invizibile de microbi care trăiesc în fiecare gură.

Microbiomul oral - suma totală a microorganismelor, inclusiv bacteriile şi ciupercile, care se află în gura umană - a fost obiectul unui studiu condus de Laboratorul de cercetare al CSU şi a echipei lui Nicole Garneau de la Muzeul Naturii şi Ştiinţei din Denver. Publicat în Scientific Reports, studiul a descoperit, printre altele, o corelaţie între persoanele care nu au vizitat în mod regulat medicul stomatolog şi prezenţa crescută a unui agent patogen care cauzează boală parodontală, relatează Science Daily.

Pentru experimentele efectuate de echipa de ştiinţe comunitare a lui Garneau în Laboratorul de genetică al muzeului din Denver, o largă secţiune de vizitatori ai muzeului s-au prezentat la un tampon de obraz şi au răspuns întrebărilor simple despre demografia, stilurile de viaţă şi obiceiurile de sănătate ale acestora. Datele de secvenţiere a ADN-ului microbian analizate de grupul Metcalf au relevat, în linii mari, că obiceiurile de sănătate orală afectează comunităţile de bacterii din gură. Studiul a subliniat nevoia de a ne gândi la sănătatea orală ca fiind puternic legată de sănătatea întregului organism.

„Studiul nostru a arătat, de asemenea, că utilizarea oamenilor de ştiinţă din comunitate poate fi o modalitate foarte bună de a obţine acest tip de date, fără a fi nevoie să utilizeze studii mari, controlate de caz”, a spus Zach Burcham, cercetător postdoctoral şi autorul principal al lucrării. 

Studiul

În 2015, co-autorul de lucrării Nicole Garneau şi echipa sa au instruit cetăţeni voluntari pentru a utiliza tampoane mari pentru a colecta celule din obraz de la vizitatorii muzeului - o populaţie naturală diversă - care a consimţit la a face parte din studiu. Aceşti oameni de ştiinţă – cetăţeni au ajutat la colectarea tampoanelor de la 366 de persoane - 181 de adulţi şi 185 de tineri cu vârste cuprinse între 8 şi 17 ani.

Impulsul iniţial pentru studiu a fost să stabilească dacă şi în ce măsură contribuie microbiomul oral la modul în care oamenii gustă dulciurile. În colectarea acestor date, care au fost, de asemenea, raportate în lucrare, cercetătorii au remarcat puncte de date mai importante în jurul obiceiurilor de sănătate orală.

Pentru a ajuta la traducerea datelor, Garneau a apelat la echipa de experţi de la CSU. Burcham şi cercetătorii au folosit instrumente sofisticate de secvenţiere şi analiză pentru a determina ce microbi erau prezenţi în gurile voluntarilor. O echipă nutriţională de la Universitatea de Stat din Michigan a adus, de asemenea, expertize privind importanţa relaţiilor copilului şi a mamei pentru analiza datelor.

„Împreună, am avut o echipă de vis pentru a utiliza ştiinţa comunitară pentru a răspunde la întrebări complicate despre sănătatea umană şi nutriţie, folosind secvenţierea şi analiza microbiană de ultimă generaţie”, a spus Garneau.

Îngrijire dentară regulată

Studiul a grupat persoanele care folosesc sau nu au aţa dentară (aproape toată lumea a spus că foloseşte periuţa de dinţi). Participanţii care folosesc aţa dentară au o diversitate microbiană mai mică în gură decât cei care nu folosesc aţa dentară. Acest lucru este cel mai probabil datorat eliminării fizice a bacteriilor care ar putea provoca inflamaţii sau boli.

Adulţii care au mers la medicul stomatolog în ultimele trei luni au avut o diversitate microbiană generală mai mică în gură decât cei care nu au ajuns la dentist în ultimele 12 luni sau mai mult, şi au avut mai puţin din agentul patogen oral (Treponema) care cauzează boala paradontală. Acest lucru, din nou, s-a datorat probabil curăţării dentare care a avut ca efect eliminarea bacteriene mai rare din gură. Tinerii au avut o vizită stomatologică mai recent decât adulţii.

Cercetătorii au găsit o posibilă legătură între obezitatea copilului şi boala parodontală 

Microbiomul oral al tineretului diferă între bărbaţi şi femei şi în funcţie de greutate. Copiii consideraţi obezi în funcţie de indicii lor de masă corporală au avut microbiomi diferiţi în comparaţie cu copiii care nu sunt obezi. Copiii obezi tind să aibă, de asemenea, un nivel mai ridicat de Treponema, acelaşi agent patogen găsit la adulţii care nu au fost la dentist în mai mult de un an. Cu alte cuvinte, cercetătorii au găsit o posibilă legătură între obezitatea copilului şi boala parodontală.

Alte date descoperite: Microbiomii participanţilor mai tineri, mai ales în vârstă de 8 - 9 ani, au avut mai multă diversitate decât la cei adulţi. Cu toate acestea, microbiomii adulţilor au variat mai mult de la o persoană la alta. Cercetătorii consideră că acest lucru se datorează faptului că mediile şi dietele adulţilor sunt mult mai variante decât la copiii.

Au văzut, de asemenea, că oamenii care trăiau în aceeaşi gospodărie împărtăşeau microbiomi orali similari.

„Când te uiţi la familiile care locuiesc împreună, vei constata că aceştia împărtăşesc mai multe dintre acele bacterii rare”, a explicat cercetătorul.

„Cred că viaţa noastră este condusă în esenţă de microbiomii noştri şi afectată de microbiomii noştri”, a spus Burcham.

Citeşte şi

Cele mai bune şi mai rele alimente pentru dinţi. Ce substanţe cauzează carii dentare