Decizii luate la forumul catolico-ortodox despre terorism: „Nu se pune problema să stigmatizăm religia musulmană“
0
Bisericile catolică şi ortodoxă au transmis un mesaj comun referitor la terorism la cel de-al V-lea Forum Catolico-Ortodox European. Episcopul greco-catolic Florentin Crihăleamnu, care a fost invitat să ţină o conferinţă despre demnitate şi libertate religioasă, explică principalele poziţii pe care cele două Biserici le-au adoptat cu privire la problemele cu care se confruntă Europa precum terorism, imigranţi, libertatea de exprimare etc.
„Europa în îngrijorarea ameninţării terorismului fundamentalist şi valoarea persoanei şi a libertăţii religioase” – a fost tema celui de-al V-lea Forum Catolico-Ortodox European, care a avut loc în perioada 9-12 ianuarie la Paris.
Doisprezece episcopi catolici delegaţi ai Consiliului Conferinţelor Episcopale Europene şi doisprezece reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe din Europa au dezbătut şi au căzut de acord să transmită lumii un mesaj comun „în contextul actual al provocărilor şi ameninţărilor fără precedent împotriva creştinismului”.
„Forumul ecumenic s-a încheiat cu un mesaj scris în 14 puncte care a fost transmis preoţilor din ambele biserici şi a fost făcut public. Punctele sunt foarte diferite pentru că au participat oameni foarte diferiţi la forum”, a explicat pentru „Adevărul” episcopul greco-catolic Florentin Crihălmeanu, eparh al Episcopiei Române Unite cu Roma Greco-Catolică de Cluj-Gherla, care s-a numărat printre invitaţii forumului.
Delegaţia Ortodoxă a fost compusă din Înalţi Prelaţi din Patriarhia Ecumenică şi din Patriarhiile din Antiohia, Moscova, Serbia, România – IPS Iosif, Arhiepiscopul Europei Occidentale şi Meridionale -, Georgia, precum şi din Bisericile din Cipru, Grecia, Albania, Cehia şi Slovacia. Din delegaţia Catolică au făcut parte: Cardinalul Péter Erdő, Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta şi primat al Ungariei, ierarhi din cadrul Conferinţelor Episcopale catolice din Belarus, Federaţia Rusă, Turcia, Franţa, România şi Polonia.
Fiecare ierarh invitat a prezentat o expunere pe o temă dată, iar după două lucrări s-a ţinut dezbateri. În timpul acesta, un comitet de redactare a preluat idei pentru scrierea comunicatului final al forumului. Momentul inaugural a fost urmat de conferinţa susţinută de ierarhul clujean, PS Florentin, care a vorbit înalţilor prelaţi despre „Demnitatea umană şi libertatea religioasă”.
Poziţia Bisericilor catolice şi ortodoxe faţă de terorism
Fiecare dintre cele 14 puncte ale mesajului final a fost discutat şi s-a ajuns la un consens. Întrebat ce efect concret va avea mesajul final al forumului asupra prelaţilor celor două Biserici şi a slujbelor pe care aceştia le ţin, PS Florentin a spus: „Este mai degrabă un cadru teoretic, noi nu eram în măsură să dăm sfaturi altora, dar formumul acesta, având în vedere şi seara de rugăciune pentru unitatea creştină, avea ca scop să arătăm lumii că putem da un mesaj împreună ortodocşi şi catolici, reflectând asupra acestui fenomen al terorismului fudamentalist, că suntem de acord să luptăm împreună împotriva de extremismului şi a terorismului”.
PS Florentin a povestit pentru „Adevărul” despre principalele poziţii adoptate de invitaţii la forum. Poziţia celor prezenţi faţă de terorism a fost exprimată de organizatorul formului, cardinalul Andre Vingt-Trois, arhiepiscopul Parisului.
„În primul rând, Biserica în faţa acestor acte de violenţă umană dusă la extrem a rămas uimită şi întristată, îndoliată, cu convingerea, a spus cardinalul, că avem ceva de apărat, este vorba despre valoarea umană, de aici discursul demnităţii şi libertăţii umane. În cadrul demnităţii umane – principala valoare, zicem noi, este apărarea vieţii, atunci în clipa în care cineva atentează asupra vieţii apare o problemă legată de neprespectarea demintăţilor naturale ale omului, a unei legi naturale conform căreia trebuie să ocrotim viaţa celuilalt”, arată episcopul Eparhiei de Cluj Gherla.
Rezistenţa în faţa dinamicii urii
Un al punct la care cardinalul s-a referit este rezistenţa în faţa dinamicii urii „în faţa acestor acte de violenţă dure fără o motivaţie imediată, coerentă, ne gândim de exemplu la cei ucişi la Btaclan – erau oameni care mergeau la un concert care nu avea nimic cu Islamul. E orecum în natura umană, în faţa morţii, în faţa anulării vieţii să devolte un sentiment de ură, de răzbunare, o dorinţă de a anula şi viaţa celuilalt. Cardinalul a dorit să invite la calm şi la a nu căuta acum să se răzbune la întâmplare pe cetăţeni de religie islamică. Ideea de bază este de a nu deveni radicali, de a nu cădea în extrema cealaltă, ci tocmai Biserica să ofere un exemplu creştin, o ocazie potrivită pentru a arăta că speranţa nu este în forţa pumnului, ci speranţa noastră e în Dumnezeu”, relatează PS Florentin.
Întrebat ce pot să facă victimele sau rudele persoanelor ucise în atacurile teroriste pentru a nu se lăsa cuprinse în această „dinamică a urii”, episcopul clujean a spus: „În general, creştinii sunt trimişi la exemplul patimilor Mântuitorului. În momentul în care Isus este răstignit pe cruce cu mâinile întinse în acea îmbrăţişare în care vrea să-i cuprindă pe toţi, inclusiv pe cei care îi doresc moartea şi l-au bătut în cuie, dar şi pe mai marii societăţii religioase care-l batjocoresc şi îi spun: «Dacă tu eşti Mesia, dă-te jos de pe cruce să vedem de ce eşti în stare». Răspunsul lui Isus este «Părinte, iartă-i, pentru că nu ştiu ce fac»”. Episcopul a susţinut, de asemenea, că trebuie să facem un efort pentru a încerca să înţelegem ceea ce se întâmplă în minţile acestor oameni.
Întoarcerea celuilalt obraz şi terorismul
Două dintre principiile de bază ale creştinismului sunt „Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi” şi „Întoarce şi celălalt obraz”. L-am întrebat pe PS Florentin cum se pot aplica aceste principii în legătură cu problema terorismului cu care se confruntă acum Europa?
„E greu de dat principii generale în situaţii speciale. Eu cred că la situaţii speciale, e nevoie de principii speciale. Teorismul până acum nu a fost o problemă pentru Europa. Acum când te trezeşti cu cetăţeni de-ai tăi, francezi, că se întorc împotriva ta, a gazdelor care, cu îngăduinţă, le-ai furnizat alocaţii, educaţie, locuinţă, eu zic că trebuie adoptate principii speciale. Iisus a promovat tot timpul pacea şi buna înţelegere, dar când a fost vorba să pună mâna pe bici şi să-i scoată din templu pe cei care au transformat casa de rugăciune în bâlci nu a ezitat s-o facă”, explică episcopul.
Creştinul trebuie să fie deschişi la dialog, dar „nu trebuie să fie văzut ca acel nimeni, ca o persoană lipsită de iniţiativă, de forţă. Creştinul este o persoană dinamică, uitaţi-vă la Papă, Papa când a trecut cu maşina pe lângă Tibru şi a vrut să meargă să-i viziteze pe săracii care locuiau pe malul râului a fost criticat de cei care răspundeau de organizare, care au susţinut că oprirea nu era prevăzută. Atunci, le-a zis: «Prevedeţi-o, că acum mergem». Creştinul este un om dinamic, conştient de valorile pe care le apără, de reponsabilităţile pe care le are, dar care este în acelaşi timp gata să-l înţeleagă pe celălat, să fie un om perfect integrat şi în societatea şi în timpul său”.
Mesajele forumului de la Paris
În continuare prezetăm pe scurt cele mai importante puncte din mesajul celei de-a V-a ediţii a Forumului Catolico-Ortodox European de la Paris (intertitlurile ne aparţin-nr): „În contextul actual al provocărilor şi ameninţărilor fără precedent împotriva creştinismului, Bisericile noastre, catolică şi ortodoxă, se vor solidare pentru a face faţă acestora. Ele doresc să acţioneze împreună atât pe planul informaţiei, cât şi în promovarea valorilor şi a principiilor creştine în sfera publică, inclusiv la nivel internaţional”, se arată în mesaj.
Despre religia musulmană
„Nu se pune problema să stigmatizăm religia musulmană. Observăm împreună cu înşişi responsabilii musulmani că anumiţi terorişti îşi justifică acţiunile pornind de la textele sacre ale Islamului. Suntem foarte conştienţi că o muncă de cercetare hermeneutică a textelor fondatoare este necesară pentru a dobândi o înţelegere luminată a acestora. Autorii actelor teroriste sunt cel mai adesea tineri neintegraţi social care găsesc în aceste acţiuni incalificabile o eliberare de propria lor nefericire. S-a sugerat că mai degrabă radicalizarea s-a islamizat şi nu invers. Credem că anumite povestiri din istoria şi din experienţa islamică au putut consolida în mintea acestor tineri o viziune de ură şi de respingere a celuilalt. (...) Chemăm autorităţile religioase musulmane să vegheze să nu se propage o imagine sistematic ostilă lumii nemusulmane”.
Despre emigranţi
„Considerăm că primirea străinului este o datorie umană şi creştină primordială. Cu toate acestea, imigraţia trebuie de asemenea să ţină cont de posibilităţile reale ale ţărilor de primire. Potrivit Dreptului Internaţional, orice persoană are dreptul să-şi părăsească ţara şi să se stabilească într-o alta cu condiţia de a se angaja să respecte legile şi suveranitatea Statului care primeşte. Ţara de primire trebuie să respecte la rândul ei libertatea de conştiinţă şi de religie a imigranţilor, garantând deopotrivă ordinea publică. Pentru imigrant cuvântul de ordine este integrarea. Nu este vorba ca el să să-şi părăsească indentitatea sa umană profundă, ci să trăiască în contextul nou al ţării de primire”.
Cu privire la incidentul de la Charlie Hebdo
„Denigrarea mediatică a ceea ce este mai sacru pentru unii poate fi percepută de ei ca o ofensă. O ripostă violentă nu este admisibilă, căci este mai rea decât răul pe care vrea să-l denunţe. Dar în societatea noastră pluralistă, noţiunea de respect trebuie să prevaleze asupra dorinţei de denigrare. Libertatea de expresie trebuie să fie exercitată , la fel ca toate libertăţile, într-o manieră responsabilă mai ales într-o lume în care tehnologiile numerice amplifică în mod considerabil de răspândirea informaţiei”.
Despre educaţia religioasă
„Este important ca elevii tuturor religiilor sau convingerilor să poată beneficia de informaţie obiectivă asupra marilor religii, în special asupra celor prezente în ţara lor. Alături de învăţământul obligatoriu pentru toţi, trebuie să fie menajată posibilitatea de a organiza ore de cateheză confesională. Copiii şi tinerii, pentru a fi în mod convenabil instriuţi în propria lor religie, în acelaşi timp, trebuie să fie aducaţi în respectul faţă de religoa altora”.
Despre religie în societate
„Constituţiile statelor noastre garantează drepturile fundamentale ale persoanei umane. Cu toate acestea, în societăţile noastre există totdeauna forţe care acţionează mereu pentru a marginaliza, ba chiar pentru a şterge din spaţiul public religiile şi mesajul lor. Noi credem că Europa are mai mult ca oricând nevoie de suflul credinţei în Cristos şi de cel al speranţei pe care ea îl conferă”.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
