FOTO VIDEO Arheologii au descoperit urmele unei clădiri publice la nici 2 metri de criptele mănăstirii franciscane. Ar putea fi Palatul Procuratorului
0
După aproape două luni, arheologii care au făcut săpături la Mănăstirea Franciscanilor din Cluj-Napoca, în zona Pieţei Muzeului au anunţat, miecuri, 22 mai, într-o conferinţă de presă, că s-a terminat prima etapă a şantierului arheologic. Zidurile locuinţei post-romane descoperite la nici doi metri de criptele mănăstirii ar putea fi ale Palatului Procuratorului din zonă. Cert este că arheologii vorbesc de o clădire publică.
Arheologii care au făcut săpături în cadrul Mănăstirii Franciscanilor din Cluj-Napoca aparţin Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (responsabil ştiinţific dr. Viorica Rusu-Bolindeţ, expert pe epocă romană, Szabolcs Nagy, specialist în epoca migraţiilor) şi Institutului de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca (dr. Adrian Andrei Rusu, expert pentru perioada medievală şi premodernă).
La finalul primei etape a lucrărilor, care au afectat circa 150 mp din suprafaţa mănăstirii, au fost efectuate săpături în zonele ce au fost considerate mai importante, inclusiv în interiorul criptelor aflate sub biserică.
Despre importanţă săpăturilor vorbeşte, în video de mai jos, cercetătorul Adrian Andrei Rusu:
„Am fost foarte neatenţi cu această continuitate materială care este oraşul, ruinele romane au fost multă vreme la vedere, au fost structuri impresionante, nu a avut cine să le dărâme, medievalii au locuit între ele, au început să le refolosească, au clădit din nou peste ele.
(...) Avem pivniţe care ne povestesc despre oraşul gotic care nu se vede astăzi la suprafaţă, dar el a existat şi poate fi redat imaginii publice în momentul în care cineva ar pune pe o hartă toate pivniţele gotice ale oraşului. Deasupra lor au fost alte case decât astăzi pentru că alea s-au schimbat, pivniţele nu.
Deci această succesiune de elemente sunt pagini consistente de istorie a oraşului Cluj“, a afirmat Rusu.
În nu mai puţin de patru puncte diferite, fundaţiile clădirilor mai noi s-au aşezat riguros peste cele romane. Printre ele atrage atenţia o construcţie monumentală, care trebuie să fi fost o clădire publică. S-au confirmat de asemenea nivelele succesive de locuire romană, de la fazele de lemn ale aşezării romane devenite ulterior oraşul roman Napoca, până în ajunul părăsirii Daciei, mai spun cercetătorii.
„Vedeţi o podea de curte cu pietre refolosite. E uriaşă clădirea, uitaţi-vă ce dimensiune are! (...) Această este o podea romană făcută cu praf de cărămidă şi mortar şi acoperă şi zidul, trece dincolo. Deci avem două faze (n.r. etape) romane în această zonă“, explică Adrian Andrei Rusu.
„Şi la Ulpia Traiana Sarmisegetusa, domus procuratoris (n.r. Palatul Procuratorului financiar; un fel de ministru al finanţelor de azi) este lângă poarta de nord a oraşului. Au şi un mare grânar unde adunau tot ce colectau prin taxe şi ce trebuie să le vină din partea contribuabililor şi ar putea să fie o paralelă foarte bună. În plus, inscripţiile care s-au găsit în zonă cu numele acestor procuratori sunt toate pe aici, prin zona aceasta de nord-est.
Deci am putea să fi identificat arheologic o treabă pe care o ştiam doar din punct de vedere epigrafic, dar este prematur să ne pronunţăm mai mult, o să vedem“, afirmă cercetătorul Viorica Rusu-Bolindeţ de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei.
Proprietarii mănăstirii clujene, Ordinul Franciscanilor, au contactat mai mulţi specialişti - arhitecţi, tehnicieni, geologi, istorici de artă şi arheologi - care să alcătuiască un dosar prealabil în vederea accesării de fonduri europene pentru restaurarea clădirii.
Se încarcă comentariile...
