„Clujul are un număr substaţial de maghiari”, hotărârea care-l obligă pe Emil Boc să monteze „plăcuţe bilingve”
0
Tribunalului Cluj a dat o hotărâre prin care obligă Primăria municipiului să instaleze, la intrarea în localitate, plăcuţe bilingve cu numele oraşului, în limbile română şi maghiară, chiar dacă populaţia de etnie maghiară din Cluj-Napoca este sub 20 %. Hotărârea va fi atacată, susţin reprezentanţii Primăriei.
Acţiunea în contencios administrativ a fost depusă de Fundaţia European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, reprezentată de Gabor Landman. Motivarea judecătorului Monica Trofin arată că Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Local Cluj-Napoca, pârâţi în proces, nici măcar nu s-au apărat, decât pe ultima sută de metri cu nişte ”note de şedinţă”, relatează Clujust. Zilele trecute Tribunalul Cluj a motivat hotărârea prin care dă dreptate reclamentului. Reprezentanţii Primăriei susţin că vor ataca decizia instanţei.
Sibiul, dat ca exemplu
„Conform art. 76 din Legea 215/2001, (2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă. În municipiul Cluj-Napoca, minoritatea maghiară nu întruneşte procentul prevăzut de dispoziţiile legale mai sus menţionate, potrivit rezultatelor oficiale ale recensământului din 2011 publicate de Institutul Naţional de Statistică disponibile pe pagina oficială -http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, numărul maghiarilor fiind de 49 565, adică 15, 27 %. Cu toate acestea, instanţa consideră însă că minoritatea maghiară este îndreptăţită să ceară autorităţii locale inscripţionarea bilingvă a localităţii. Astfel, dispoziţiile art. 76 din Legea 215/2001 prevăd obligativitatea inscripţionării bilingve atunci când cetăţenii aparţinând minorităţii naţionale depăşesc un număr de 20% din numărul locuitorilor, iar HG 1206 /2001 concretizează modalitatea de executare a acestei inscripţionări. Instanţa reţine însă, că din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus citate, rezultă că atunci când acest procent al cetăţenilor minorităţilor nu este atins, problema inscripţionării în limba minorităţii este o chestiune ce ţine de oportunitate, lăsată la îndemâna autorităţii locale”, explică judecătoarea Monica Trofin. Magistratul a dat exemple de localităţi unde au fost instalate plăcuţe bi-sau trilingve chiar dacă minoritatea respectivă nu atingea pragul de 20 % - Sibiul, Mediaşul, Aiudul, Seinul, Sighişoara, Iernutul etc.
FOTO Un oraş model în România: Timişoara, Temeswar, Temesvár, Темишвар
„Primăria face exces de putere”
„S-a mai reţinut că, în activitatea lor, organele administrative au posibilitatea sa aprecieze ce masură vor lua, când să ia o anumită măsură, cu ce mijloace sa o duca la îndeplinire. (...) În consecinţă, instanţa apreciază că, sub un procent de 20%, posibilitatea inscripţionării în limba minorităţilor este o chestiune de oportunitate şi aceasta este la îndemâna autorităţilor locale. (…) În prezenta cauză, se reţine că pârâtul Consiliul Local Cluj-Napoca a apreciat oportunitatea inscripţionării denumirii municipiului Cluj-Napoca în limba minorităţilor naţionale, respectiv în limba maghiară şi germană, emiţând în acest sens, în mod legal după cum s-a arătat anterior, în baza art. 36 alin. 1 din Legea 215/2001, Hotărârea nr. 99 din 7 martie 2002, alocându-se şi sume de bani de la bugetul local în vederea confecţionării şi montării indicatoarelor de inscripţionare a denumirii municipiului la principalele cinci intrări şi ieşiri. În vederea aducerii la îndeplinire a hotărârii au fost desemnate Direcţia domeniu public şi privat şi Direcţia economică. Hotărârea nr. 99 din 7 martie 2002 nu a fost pusă în executare până în prezent. Prin urmare, în acest context reclamanta poate pretinde în mod întemeiat autorităţii locale inscripţionarea denumirii localităţii în limba română şi maghiară, autoritatea locală asumându-şi deja inscripţionarea în limba minorităţilor. Nu s-a făcut în cauză dovada că hotărârea a fost abrogată iar împrejurarea că nu s-au distribuit şi fondurile în momentul emiterii hotărârii nu poate anula dreptul câştigat al minorităţii maghiare, cu atât mai mult cu cât, potrivit corespondenţei administrative, reclamanta se declară gata să suporte din bugetul propriu fondurile necesare inscripţionării. Astfel, reclamanta nu solicită autorităţii decât să fie consecventă cu propria poziţie şi să pună în executare ceea ce în mod liber a hotărât”, se arată în motivare. În această situaţie, instanţa apreciază că refuzul autorităţilor locale de inscripţionare a denumirii municipiului Cluj-Napoca în limbile minorităţilor naţionale se circumscrie unui exces de putere, în sensul art. 2 lit n din Legea 554/2004: exces de putere – exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice (…) prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
Cluj-Napoca are un „număr substanţial de etnici maghiari”
Judecătoarea aduce în discuţie şi Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea 33/1995. „Potrivit art. ART. 11 din Convenţie, alin. 3 În ariile locuite în mod tradiţional de un număr substanţial de persoane aparţinînd unei minorităţi naţionale, părţile vor depune eforturi, în cadrul sistemului lor legal, inclusiv, atunci cînd este cazul, în cadrul acordurilor încheiate cu alte state, şi ţinînd seama de condiţiile lor specifice, pentru expunerea denumirilor locale traditionale, a denumirilor strazilor şi a altor indicaţii topografice destinate publicului, deopotrivă în limba minoritara, acolo unde exista o cerere suficienta pentru astfel de indicaţii. Prin urmare, în raport cu această dispoziţie legală, se impune inscripţionarea denumirilor locale traditionale în limba minorităţilor, dacă există un număr substanţial de persoane aparţinând minorităţilor şi o cerere suficientă. După cum s-a arătat anterior, în Cluj-Napoca sunt 49 565 de locuitori de etnie maghiară, conform rezultatelor recensământului din 2011, adică 15, 27 % iar un asemenea număr întruneşte, din punctul de vedere al instanţei, toate cerinţele pentru a fi considerat un număr substanţial în sensul prevederilor art.11 din Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale. (...) Totuşi, numărul cetăţenilor de etnie maghiară din municipiul Cluj-Napoca este mai mare decât numărul total de locuitori din toate celelalte oraşe şi municipii ale judeţului Cluj, cel mai mare fiind municipiul Turda cu 47 744 de locuitori iar în aceste condiţii, instanţa apreciază că sunt întrunite condiţiile art. 11 din Convenţie cu privire la numărul substanţial.”
Citeşte şi
FOTO Un oraş model în România: Timişoara, Temeswar, Temesvár, Темишвар
VIDEO Sala Polivalentă din Cluj, mai scumpă cu fiecare an ce trece
În toamnă, Clujul ar trebui să aibă o Sală Polivalentă mai mare decât cea din Bucureşti
Se încarcă comentariile...
