Când drumul credinţei trece pe la Curtea de Apel. Povestea unei biserici din satul clujean Popeşti
0
Curtea de Apel Cluj decide vineri, 28 noiembrie, dacă biserica din satul Popeşti, comuna Baciu, va rămâne ortodocşilor sau va reveni în proprietatea greco-catolicilor, aşa cum a fost şi până în 1948. Procesul a început în urmă cu doi ani.
Lângă Cluj, în satul Popeşti, îşi duc traiul vreo 500 de suflete. Aproape toate sunt de rit ortodox, doar 14 greco-catolice. De doi ani de zile, după ce vorbele şi întâlnirile amiabile nu şi-au avut efectul dorit, greco-catolicii se judecă cu ortodocşii pentru o biserică, a lor, zic ei, pe care comuniştii le-au luat-o abuziv în 1948 şi care acum aparţine ortodocşilor.
Povestea bisericii de la Popeşti se întâlneşte aproape în fiecare judeţ, de mai multe ori şi de fiecare dată e însoţită de tensiuni, nervi, cuvinte aruncate la mânie şi înfăţişări în faţa judecătorului.
„Sunt consecinţe fireşti ale unor evenimente istorice, în cazul de faţă al desproprietăririlor făcute de comunişti“, afirmă preotul Eugen Tănăsescu, blogger Adevărul.
În satul clujean, atât ortodocşii, cât şi greco-catolicii spun că vor ca diferendul lor să se rezolve pe calea dialogului, dar dialogul i-a adus la Curtea de Apel, unde vineri, 28 noiembrie, se va da o hotărâre. Ambele părţi susţin că au acte care dovedesc proprietatea şi fiecare vine cu propriile argumente.
Ce zice preotul ortodox
„În 1966, Biserica Ortodoxă a devenit proprietar de drept. După Revoluţie au apărut discuţii, iar acum am ajuns să ne judecăm. Ei (n.r. greco-catolicii) au biserică în centrul satului. Noi (n.r. ortodocşii) le-am cedat trei terenuri. Am vrut să le dăm 50.000 de lei ca şi compensaţie, dar au refuzat“, explică preotul ortodox Ioan Petruş.
El mai spune că are şi o listă cu 420 de semnături ale sătenilor potrivit căreia aceştia nu vor să treacă la greco-catolicism, deci vor ca biserica să rămână ortodocşilor.
Ce spune omologul său greco-catolic
„Noi am cerut amiabil o oră pe săptămână să slujim îm biserică şi am fost refuzaţi. Am cerut după modelul din străinătate. Ni s-a spus: «nu se poate!», deşi sunt exemple în ţară unde se slujeşte alternativ. În centrul Oradei este o biserică unde slujeşte şi preotul ortodox şi preotul greco-catolic“, afirmă preotul greco-catolic din Popeşti, Cristian Capătă.
Potrivit acestuia, acea sumă oferită de ortodocşi a fost refuzată fiindcă biserica valorează mult mai mult decât 50.000 de lei. Cristian Capătă slujeşte într-o biserică mică, de lemn, care nu are sistem de încălzire şi iarna e frig.
Tot el, povesteşte că în satul vecin, Coruşu, se întâlneşte o altă situaţie neplăcută: există două biserici, ambele proprietatea Bisericii Ortodoxe. Una e ortodoxă şi e folosită, iar cealaltă greco-catolică şi închisă. Preotul Capătă spune că în ciuda nenumăratelor discuţii şi întâlniri nu au reuşit să obţină lăcaşul de cult, care şi acum e închis.
Rămăşiţele comunismului
Biserica nu înseamnă doar o clădire a unui anume rit, ci oamenii care se roagă în ea. Ei sunt cei care îi dau viaţă. O spun oamenii simpli, dar şi preoţii.
Confiscarea abuzivă în 1948 a bisericilor şi averilor bisericilor greco-catolice se resimte şi azi. Sunt zeci de exemple în toată ţara unde greco-catolicii îşi cer înapoi proprietăţile, şi zeci de procese.
„Vrem pace între credincioşi, pace pe calea dialogului, nu război“, afirmă purtătorul de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, preotul Daniel Avram.
Omologul său de la Mitropolit Clujului, preotul Bogdan Ivanov, regretă că nu s-a ajuns la nicio soluţie şi vorbeşte de carenţe ale legii în ceea ce priveşte proprietăţile bisericeşti.
„Regretăm diferendumul patrimonial care a marcat dureros relaţiile dintre ortodocşi şi greco-catolici din ultimii 25 de ani şi care a dus la multe convulsii sociale, dar şi la adâncirea unei neîncrederi între membrii celor două Biserici româneşti. Acest fapt a fost amplificat şi de absenţa unei legislaţii clare şi fără echivoc care a lăsat loc la foarte multe interpretări şi care a ignorat de multe ori voinţa majorităţii credincioşilor în soluţionarea litigiilor patrimoniale.
Nu am negat niciodată dreptul greco-catolicilor de a-şi revendica patrimoniul, doar că acest lucru trebuie să fie onest şi realist, ţinând cont de realităţile din teritoriu şi de voinţa credincioşilor, dar şi respectând principiul dialogului ca fiind singura cale de a găsi a rezolvare în spiritul Evangheliei“, declară purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului.
Moştenirea comunismului
“Ambele comunităţi au cereri justificate. Trebuie găsit un echilibru. Justiţia umană trebuie să împartă dreptatea”, spune bloggerul Eugen Tănăsescu, totodată şi preot de rit ortodox.
Însă până atunci, Tănăsescu consideră că nu slujirea alternativă, pe ore, ar fi soluţia, ci una creştinească, mai ales că vine 1 Decembrie, ziua tuturor românilor.
Soluţia lui Tănăsescu e următoarea: “Cei din comunitatea ortodoxă, cu ajutorul primăriei şi Mitropoliei, ar putea să ajute lăcaşul de cult greco-catolic, care am înţeles că e din lemn şi nu are niciun sistem de încălzire, cu o instalaţie de încălzire. Să le creeze condiţii, creştineşte vorbind, în spiritul iubirii dintre fraţii români că tot vine 1 Decembrie”.
Mai puteţi citi:
Un nou cimitir se va amenaja lângă Cluj-Napoca, pe 13 hectare
Se încarcă comentariile...
