Ameninţarea grupărilor din Ţinutul Secuiesc: ce operaţiuni a derulat SRI în ultimii 25 de ani împotriva pericolului extremist
0
Pericolul extremist-revizionist din Ţinutul Secuiesc s-a reflectat în activitatea de 25 de ani a Serviciului Român de Informaţii în furnizarea de informaţii pentru declararea unui cetăţean ungur, Mikola Bela, liderul Gărzii Maghiare, ca persoană indezirabilă în România, conform monografiei SRI. Celelalte operaţiuni ale SRI legate de acest pericol s-au rezumat la acţiuni de supraveghere.
Monografia Serviciului Român de Informaţii, publicată în mai 2015, s-a dorit a fi, conform directorului actual, Eduard Hellvig, „o asumare onestă, necosmetizată, a unei existenţe instituţionale care a cunoscut multiple reaşezări şi adaptări la un mediu de securitate şi la o societate în permanentă evoluţie”. Volumul face un bilanţ al celor 25 de ani trecuţi de la înfiinţarea SRI, pe 26 martie 1990, trecând în revistă operaţiunile importante ale SRI, de la cazul Ekita Yukiko (în care SRI a acţionat împotriva organizaţiei teroriste Armata Roşie Japoneză- 1995), la cazuri precum „Ţigareta”, Fondul Naţional de Investiţii, Caritas, scandalul „Timofte-KGB”, MISA, RAFO Oneşti şi până la incidentul ziariştilor răpiţi în Irak.
De remarcat este că, în 25 de ani de activitate a SRI, cea mai gravă abatere privind siguranţa naţională în Ţinutul Secuiesc a fost sancţionată cu declararea ca indezirabilă a unei persoane membre a unei grupări paramiltiare din Ungaria- Mikola Bela (2014). Exceptând acest episod, conform mongrafiei Serviciului, până pe 1 decembrie 2015, pericolul extremismului din Ţinutul Secuiesc a fost gestionat de SRI doar prin acţiuni de supraveghere, fără a fi necesare alte măsuri. Comparativ cu aceasta, zeci de persoane suspectate ca făcând parte din grupări teroriste din Orienteul Mijlociu sau făcânt prozelitism pentru aceastea au fost expulzate cu ajutorul informaţiilor SRI.
Tentativa de plasarea unei bombe artizanale la Târgu-Secuiesc, la 1 decembrie 2015, de un membru al unei structuri naţionalist-extremiste în scopul realizării, conform DIICOT, a dezideratului de „îngreunare/împiedicare a autorităţilor române în actul de exercitare a puterii de stat în zona aşa-zisului <<Ţinut Secuiesc>>, ca etapă a procesului ce vizează refacerea <<Ungariei Mari>>”, este o ameninţare fără precedent la adresa securităţii României. În acest context, „Adevărul” a analizat cum este prezentat pericolul extremist-revizionist din Ţinutul Secuiesc în monografia SRI, din 1990 şi până astăzi.
Conflictul interetnic din Târgu-Mureş, în martie 1990.
SRI, înfiinţat după conflictul interetnic de la Târgu-Mureş
Prima menţiune a conflictelor interetnice în monografia SRI se referă la incidentele din martie 1990 de la Târgu Mureş. „Pe fondul manifestărilor dedicate Revoluţiei Ungare (15 martie) şi al prezenţei în ţara noastră a unui număr mare de cetăţeni unguri (peste 10.000 de pesoane), s-au produs incidente cu substrat internetnic în mai multe localităţi din Transilvania (între care Satu Mare, Sovata şi Târgu Mureş). Punctul culminant l-au constituit confruntările violente dintre cetăţenii români de naţionalitate maghiară şi cei de naţionalitate română, care au avut loc în zilele de 19 şi 20 martie la Târgu Mureş. Acestea surveneau pe fondul unui anumit vid informaţional în care se află la acea dată, conducerea provizorie a statului. Se conturau, astfel, riscuri majore pentru securitatea naţională şi integritatea teritorială a României, mai ales că evoluţii similare şi aproape simultane au avut loc în Iugoslavia, , unde conflicte interetnice iniţial limitate au constuit amorsa unor conflicte militare ample, care au durat mai bine de un deceniu. Abia la 23 martie 1990, Guvernul a dat o declaraţie oficială referitoare la situaţia din Transilvania şi a dispus unele măsuri în vederea restablirii ordinii. Ulterior, în 26 martie 1990, a fost înfiinţat Serviciul Român de Informaţii (...)”, se arată în document.
„În contextul conflictului din Kosovo, s-au accentuat tentativele de diseminare a unor curente cu tentă autonomist-separatistă. În pofida deschiderii manifestate de statul român, inclusiv în procesul încheierii tratatelor de bază cu ţările vecine, unele cercuri extremiste străine nu au renunţat la vehicularea propagandistică a <<legitimităţii>> modificării statutului unor regiuni ale României şi a pretinsei discriminări a grupurilor etnice."
Monografia SRI
Conflictul din Kosovo şi Ţinutul Secuiesc
La capitolul referitor la perioada 1997-2000, în monografia SRI se face referire la Ţinutul Secuiesc: „În contextul conflictului din Kosovo, s-au accentuat tentativele de diseminare a unor curente cu tentă autonomist-separatistă. În pofida deschiderii manifestate de statul român, inclusiv în procesul încheierii tratatelor de bază cu ţările vecine, unele cercuri extremiste străine nu au renunţat la vehicularea propagandistică a <<legitimităţii>> modificării statutului unor regiuni ale României şi a pretinsei discriminări a grupurilor etnice. Reiterarea necesităţii obţinerii autonomiei administrative şi a separatismului economic pentru zone cu un anumit specific demographic a menţinut riscul tensionării climatului interetnic intern”.
În perioada 2001-2004 – se arată că „încercările unor antităţi autohtone şi străine de a induce percepţii negative asupra realităţilor româneşti la nivelul unor organisme internaţionale – concretizate în mesaje propagandistice privind „defavorizarea” unor minirotăţi etnice, de orientare extremistă, anarhistă/antiglobalizare ori pseudoreligioasă (cu impact în rândul tinerilor şi al unor categorii sociale defavorizate) – au afectat atingerea obiectivelor majore de dezvoltare socio-economică şi socială şi de politică externă”.
Mikola Bela, primul extremist maghiar declarat indezirabil în România.
Cazul „Mikola Bela”
În perioada 2011-2015, în monografie se aminteşte cazul „Mikola Bela”: „Cetăţeanul ungur Mikola Bela, liderul Gărzii Maghiare, a fost declarat indezirabil de către Curtea de Apel Bucureşti, în data de 20.03.2014, ca urmare a unei sesizări făcute de Serviciul Român de Informaţii. Această soluţie a fost menţinută şi de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie, în data de 14.04.2014, ca urmare a contestaţiei formulate de Mikola Bela, decizia fiind definitivă. În cazul acestuia, Serviciul a stabilit cu certitudine că a derulat, începând cu anul 2013, activităţi de factură extremistă contrare securităţii naţionale pe teritoriul României. Respectivul a acţionat pentru crearea şi consolidarea, pe teritoriul naţional, a unor nuclee, tabere ale NGU – Noua Gardă Ungară, grupare paramilitară succesoare a Gărzii Ungare (interzisă de autorităţile ungare în 2009) Scopul declarat public al Gărzii este de a crea condiţiile pentru „repararea Trianonului” şi „autoapărarea naţională” prin pregătirea pentru „ziua mobilizării. Acţiunile NGU şi susţinerea acordată de Mikola Bela adepţilor ei de pe teritoriul României erau de natură a induce riscuri şi ameninţări pentru securitatea naţională, cu afectarea climatului de stabilitate socială şi convieţuire interetnică, respectiv cu periclitarea valorilor constituţionale fundamental ale statului român – caracterul suverna, unitar şi indivizibil al acestuia”.
Citeşte şi
De ce oficialii autonomişti din Ungaria trebuie declaraţi persona non-grata
Se încarcă comentariile...
