Tradiţii în postul Sfinţilor Petru şi Pavel. Credinţe legate de ziua în care biciul magic transformă scânteile în licurici

Credincioşii intră luni, 8 iunie, în postul Sfinţilor Petru şi Pavel, care ţine până în ziua de 29 iunie. Cele trei săptămâni de interdicţii sunt cunoscute în popor şi sub denumirea de Postul Sânpetrului. În toată această perioadă, creştinii au mai multe dezlegări la peşte.

Acesta este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli şi în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 şi 14,23). Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel era numit în vechime Postul Cincizecimii datorită darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinţii Apostoli.

Primele mărturii despre acest post, conform creştinortodox.ro, le avem din secolul al IV lea, în Constituţiile Apostolice. Mai târziu vom găsi informaţii despre acest post la Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului şi Leon cel Mare. Potrivit cercetătorilor, acest post era ţinut la început numai în cercurile monahale şi abia mai târziu s-a extins şi la credincioşi.

Perioada interdicţiilor nu are durată fixă

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel nu are o durată fixă, deoarece începutul lui este în funcţie de data variabilă a Sfintelor Paşti. Anul acesta postul începe luni, 8 iunie şi ţine până în ziua de 29 iunie.
Acest post începe întotdeauna în lunea după Duminica Tuturor Sfinţilor, prima duminică dupa Rusalii - Pogorârea Sfântului Duh.

În Postul Sfinţilor Petru şi Pavel, sâmbăta şi duminica se mănânca peşte. Avem dezlegarea la peşte şi pe 24 iunie, atunci când sărbătorim Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Dezlegarea la peşte avem şi luni, marţi şi joi, numai dacă în aceste zile prăznuim un sfânt cu doxologie mare şi cu cruce neagră în calendar. Când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn şi vin. Dacă sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la peşte, vin şi ulei.

Oprirea de la hrana cu carne

În Biserica ortodoxă există zile de post în care s-a rânduit de către Sfinţii Părinţi să se facă dezlegare la peşte. Conform sfaturiortodoxe.ro, dezlegarea, adică permisiunea de a trece peste anumite prescripţii, voia de a face ceva, înseamnă consumarea mâncărurilor de post, plus untdelemn, vin şi peşte, însă oprirea de la hrana cu carne, brânză, lapte şi ouă.

„Toţi cei care au ţinut post au dezlegare să mănânce peşte. Este un fel de răsfăţ pentru a marca această mare sărbătoare cu bucurie în suflet şi cu belşug pe masă. Bucuria pe care o trăim participând la slujbă se reflectă apoi în bucuria de a sta la masă“, explică părintele Tudorache.

Biserica Ortodoxă de Răsărit a rânduit pentru dreptcredincioşii creştini anumite posturi.
Căci postul, zice Sfântul Ioan Gură de Aur, “potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înalţă”.

Tradiţia creştină spune că se mănâncă peşte deoarece este alimentul pe care Iisus Mântuitorul l-a mâncat.

"După Înviere, Iisus a mâncat peşte fript şi fagure de miere ca să-şi încredinţeze ucenicii că a Înviat. Peştele are o simbolistică aparte în lumea creştină. În tradiţia bisericii, în primul secol, atunci când creştinii erau prigoniţi, ei puneau simbolul peştelui pe case sau porţi pentru a se recunoaşte unii pe alţii”, spune părintele Tudorache.

De altfel, peştele este văzut ca o vietate care nu se vaită, nu scoate niciun sunet, precum păsările sau animalele a căror carne o consumăm în mod obişnuit. Peştele este considerat a fi sfânt.

29 iunie, miezul verii agrare

Ziua de 29 iunie în care se sărbătoresc Sfinţii Petru şi Pavel marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. Cei doi apostoli sunt sărbătoriţi împreună pentru că au murit în aceeaşi zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşate de împăratul roman Nero.

Petru şi Pavel sunt consideraţi discipolii lui Iisus care au contribuit cel mai mult la răspândirea creştinismului în lume. Tot pe 29 iunie se termină postul ţinut în cinstea celor doi apostoli, numit în popor Postul Sânpetrului. Originar din Betsaida Galileii, Sfântul Apostol Petru a fost fratele Sfântului Apostol Andrei şi pescar ca toţi cei din familia lui. Primind îndemnul adresat de Hristos de a-L urma, îşi părăseşte meseria, dedicându-se propovăduirii Evangheliei. Numele său iudeu era Simon, nume pe care Iisus îl schimbă în Chefa sau Petru, adică piatră, aluzie la credinţa sa puternică.

Scântei care se transformă în licurici

Ziua de 29 iunie, denumită popular Sânpetru de vară, aduce cu sine o serie de tradiţii şi obiceiuri. Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc.

Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici sar din acesta scântei care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici. O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, Sânpetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Vă recomandăm şi:

Tradiţii de Înălţarea Domnului - Sărbătoarea când se leagă vrăjile şi descântecele. De ce e bine să fii vesel de Ispas şi ce păţesc cei care muncesc astăzi

Buna Vestire, tradiţii şi superstiţii: ziua în care cearta este interzisă, iar şerpii se alungă de pe lângă casă. Ce semnifică pâinea şi sarea care se pun pe prag

18 reguli pe care orice creştin trebuie să le respecte atunci când intră în biserică. Ce este interzis să faci în Casa Domnului

Cum ne protejează Sfinţii. Ce trebuie să respecte credincioşii care poartă numele Nicolae, Ioan, Parascheva sau Andrei, pentru a nu încălca poruncile sfinte