Mateiu Caragiale, un nobil închipuit, stăpân pe moşia Sionu. Viaţa la ţară l-a inspirat pe fiul lui „Nenea Iancu” să scrie „Craii de Curtea-Veche”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mateiu Caragiale (1885-1936), fiul celebrului scriitor Ion Luca Caragiale
Mateiu Caragiale (1885-1936), fiul celebrului scriitor Ion Luca Caragiale

Dominat de autoiluzionările sale artistocratice, cu o biografie structurată pe o ciudată combinaţie de frustrare familială, socială şi de impostură, Mateiu Caragiale, fiul lui “nenea” Iancu, a lăsat posterităţii un roman celebru.

“Craii de Curtea-Veche” este o lucrare emblematică a literaturii române, comparată de critici cu “Ghepardul” romancierului ita¬lian Giusseppe Tomasi di Lampedusa. Evocând societatea românească şi Bucu¬reştiul din primele decenii ale secolului trecut, romanul este scris într-o limbă fastuoasă, de o bogăţie şi de o varietate stilistică extraordinare, care fac din el una dintre cele mai expresive scrieri din întreaga literatură română.

Facerea romanului a durat însă aproape 20 de ani. Mateiu Caragiale începuse să lucreze la “Craii de Curtea-Veche” din 1910 şi abia în 1929 predă ultimele capitole pentru a-i apărea opera la Cartea Românească, sfârşitul romanului fiind inspirat de experienţa trăită într-un conac din Bărăgan pe care soţia sa îl moştenise de la familie.

Marele vis s-a împlinit: conac şi steag nobiliar

Viaţa la ţară, cu arendarea moşiei, cu lupta pentru a obţine recolte cât mai bune şi de a reuşi să vânda cerealele la preţ frumos au însemnat o perioadă prolifică pentru Mateiu Caragiale. S-a implicat serios pentru punerea pe picioare a moşiei Sionu, aflată la Fundulea, în Bărăgan, la puţin peste 30 de kilometri de Capitală.

calarasi mateiu

Micul Mateiu, alături de tatăl său Foto:enational.ro

Căsătoria cu Marica Sion, fiica scriitorului George Sion, cu 25 de mai mai în vârstă decât el(el avea 38 de ani, ea, 63) împlineşte marele vis a lui Mateiu Caragiale: acela de a avea o moşie, la al cărei conac ridică, cinci ani mai târziu, un steag nobiliar cu deviza “Cave, age, tace!” (fFereşte-te, acţionează, taci!).

Se inaugurează astfel, prin căsătorie, o perioadă fructuoasă şi din punct de vedere literar. În 1924, îi apare povestirea Remember la editura Cultura Naţională şi apoi, în 1929, la Cartea Românească, romanul “Craii de Curtea-Veche”. Chiar el notează în jurnal: „O privesc... şi în ciuda vârstei constat cu satisfacţie că din dorinţele mele cele mai de căpetenie, câteva s-au împlinit, cea mai arzătoare îndeosebi: aceea de a avea o moşie.”

calarasi mateiu

Caragiale fiul, Caragiale tatăl

Conform unui fragment apărut în Viaţa românească, nr. 3-4/2008) , în “Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale”, viaţa la moşie devine din ce în ce mai palpitantă.

“În frumoasa lună septembrie are doar două preocupări: treieratul grâului şi lucrul la “Craii de Curtea-Veche”, căruia în octombrie, la Sionu fiind, îi dă ultima formă. Totodată notează: „Astăzi a fost frumos, senin şi cald; în curte, sub ochii mei, se desface porumbul, mari grămezi de aur se înşiră şi cresc; le dijmuiesc. Mă simt bine la mine la ţară...”  

Planuri măreţe, treburi de primăvară şi sporirea orătăniilor

Anul următor se întoarce la Sionu în martie şi continua munca la conac, dar are şi moment de relaxare atunci când când “sosesc rândunelele şi înfloresc violetele în curtea conacului”. Demarează treburile de primăvară ale moşiei: dă în dijmă ţăranilor 202 pogoane pentru porumb şi 13 pogoane pentru furaj, supraveghează însămânţările, plantările în grădina de legume, operaţiunile de curăţire a livezii, de sporire a orătăniilor în curtea de păsări etc.

calarasi mateiu

Romanul care a văzut lumina tiparului după 19 de ani de faceri literare

Până spre sfârşitul lunii aprilie vine în Bucureşti doar de două ori, pentru câte o zi, constatând că romanul său abia apărut este primit „cu o fervoare fără precedent”. Citeşte cu satisfacţie aprecierile laudative din reviste şi se întoarce la Sionu, ridicându-şi de fiecare dată peste acoperiş flamura”, notează Viaţa românească. La conacul de la Fundulea, din care astăzi nu mai există nicio urmă, existenţa nu e  lipsită de peripeţii: ploile care strică recoltele, ţiganii care mai fură din câmp, tocmelile cu angrosistul Gheorghe “Grecul”, reparaţiile curente ale casei, dar şi planurile măreţe de extindere îl fac pe Mateiu Caragiale să nu mai doarmă liniştit noaptea.

Scrie prima pagină din “Sub pecetea tainei”

În 1930, cum vine primăvara, se instalează, din nou, la Sionu ca să privească iar violetele înflorite, să distribuie loturile la ţărani şi să-i aducă Maricăi ouă proaspete pentru sărbătoarea Paştelui. “Din luna mai rămâne la conac perioade mai lungi; pe data de 18, sub salcâmii încărcaţi de ciorchini albi, scrie prima pagină din “Sub pecetea tainei”. Aproape toată vara, retras la moşie, încearcă să reaşeze administrarea proprietăţii pe baze mai profitabile, veniturile anuale fiind sub aşteptări, cu toată risipa lui de energie.

Toamna, sub flamura galben-verde fluturând la opt metri deasupra cerdacului, se implică în toate muncile câmpului, are febră, face crize de lumbago, urmăreşte noaptea spectacolul bolţii cereşti... “, sunt câteva dintre însemnările apărute în Viaţa românească.

Noua familie a micului Mateiu

Mateiu I. Caragiale s-a născut la Bucureşti la 25 martie 1885, ca fiu al lui Ion Luca Cara¬giale(33 de ani) şi al Mariei Constantinescu (21 de ani). Amândoi părinţii sunt înregistraţi în Oficiul Stării Civile drept "rentieri". Relaţia lui Ion Luca Caragiale cu tânăra Maria Constantinescu nu depăşeşte anul 1889, când Ion Luca se căsătoreşte cu Alexandrina Burelly, iar copilul Mateiu este luat în noua familie. Tatăl său voia să se ocupe îndeaproa¬pe de educaţia şi de viitorul primului său fiu şi o va face cu consecvenţă până în ajunul morţii sale, survenite la 9 iunie 1912.

calarasi mateiu

Afişul filmului realizat după romanul lui Mateiu Caragiale în 1995 de Mircea Veroiu

Viaţa lui Mateiu I. Caragiale între 1889 şi 1912 va fi marcată de apariţia unei aversiuni ireconciliabile faţă de tatăl său, apare notat în biografia scriitorului. Până în 1902 studiază la Colegiul Sf.Gheoghe, unde directorul Anghel Demetrescu îi trezeşte pasiunea pentru he-raldi¬că. Pasiunea aceasta devine mai întâi interes pentru aristocraţie, ca elită socială, şi apoi obsesie de a face parte din ea pe imagi¬nare temeiuri genealogice.

Studii abandonate, relaţii încordate cu tatăl Ion Luca

O asemenea obsesie, nejustificată de ni¬mic, era în contrast cu plebeianismul simulat al tatălui său, care le arăta amicilor capul lui Mateiu şi le spunea:

"Uite, a rămas aici urma tavei cu plăcinte pe care au purtat-o strămoşii noştri."

Ca atare, Mateiu nu va urma drumurile pe care-l împinge tatăl său şi-şi va abandona studiile de drept - în Germania, mai întâi, şi apoi şi în România. Iar despre relaţiile sale încordate cu Ion Luca va scrie mai mult decât străveziu în roma¬nul “Craii de Curtea-Veche”.

Debutul ca poet

Aversiunea aceasta totală nu-l împiedică totuşi să se folosească de influenţa literară a tatălui. Mai cu seamă graţie influenţei respective debutează ca poet Mateiu I. Caragiale, în aprilie 1912, în revista Viaţa Românească din Iaşi, cu un grupaj de 13 poezii. Ion Luca se stinge de un atac de cord, două luni mai târziu, la câteva zile după ce poetul Panait Cerna îl felicitase pentru poeziile fiului său.

calarasi mateiu

Mateiu Caragiale şi soţia sa, Marica, înmormântaţi la Bellu

După moartea lui Ion Luca Caragiale, viaţa lui Mateiu este din ce în ce mai complicată, sfârşind în 1936, după ce publicase mai multe fragmente dintr-un roman poliţist, “Sub pecetea tainei”. Timbrul stilistic e acelaşi, iar romanul este relatarea unor enigme nerezolvate din Bucureştiul de la 1900.
 

Vă recomandăm şi:

Cum s-a născut „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“. Experienţa pe front a lui Camil Petrescu s-a transformat într-un roman celebru

Cei mai prolifici scriitori români: Nicolae Iorga a publicat peste 1.000 de volume, Sadoveanu - tradus în chineză, Blaga - propus pentru Nobel

FOTO Foaia matricolă a lui Marin Preda, un elev mediocru în primii ani de şcoală, cu nota scăzută la purtare. A avut media 10.00 la Compunere abia în clasa VII-a

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite